Reprezentanţii companiilor şi organizaţiilor din regiunea Ardealului care au demarat proiecte cu fonduri structurale avertizează că birocraţia excesivă impusă de la Bucureşti le blochează proiectele şi îi aduce în pragul falimentului. Aceştia vor trimite un document de poziţie la Bruxelles.
„Noi avem un proiect din noiembrie, pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), suntem cu plăţile la zi, dar Autoritatea de Management nu ne-a virat banii şi nu putem plăti salariile, în condiţiile în care noi ne achităm în continuare taxele şi impozitele către stat deoarece altfel Finanţele ne percep penalităţi. Avem o firmă aflată în această situaţie, implicată într-un proiect, care are conturile blocate pentru că nu şi-a plătit obligaţiile către stat", a subliniat Augustin Feneşan, preşedinte al Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj. „Cei de la Comisia Europeană (CE) ne întreabă de ce vrea România bani cu dobândă când ei ne dau miliarde de euro fără dobândă. Banii europeni intră la buget şi de acolo nu se mai ştie ce se întâmplă cu ei", spune Feneşan.
„Pentru că a apărut instrucţiunea nr. 62, care modifică unele documente de raportare, m-am văzut nevoită să semnez mii de acte pentru toate firmele pe care le-am avut într-un proiect deoarece acolo se preciza că trebuie câte o semnătură pentru fiecare beneficiar. Managerii de proiect devin foarte încărcaţi, iar oamenii care ar trebui să se ocupe de implementare stau câte 30-40 de ore să întocmească documente. Autorităţile fac eforturi ca să producem cât mai multe hârtii şi cât mai puţină activitate. Asta n-are legătură cu eficienţa", s-a plâns Daniela Culic, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Satu Mare. Ea a remarcat că autorităţile cer foarte multe date despre derularea proiectelor, în condiţiile în care ele au restanţe serioase. „Nu putem fi de acord cu acest mod de birocratizare: beneficiarul sau partenerul este privit ca potenţial infractor dacă nu poate onora rate la credit sau nu poate plăti temporar un beneficiar. Misiunea noastră este să creştem calitatea resurselor umane, nu cantitatea de documente", semnalează Culic.
„Ca să fac o paralelă, am început proiectele jucând fotbal şi le-am terminat jucând rugby. Regulile jocului s-au schimbat în timpul acestuia, iar acum ei vor să modifice şi rezultatul după ce meciul s-a terminat. Noi avem proiecte direct cu Bruxellesul în care documentele de raportare sunt simple şi logice, pe când cele cerute din capitală sunt de neînţeles. Totul se rupe de la Bucureşti la Bruxelles. Lucrurile se blochează după ce depunem noi proiectele spre rambursare de la guvern", constată Silviu Ispas, director al Institutului de Formare Economică şi Socială (IFES). „De altfel, România a primit o presomaţie din partea CE, iar raportul va fi prezentat pe 6 octombrie. S-ar putea ca unii să fie obligaţi să returneze 25% din fondurile primite dacă se constată nereguli. Dacă din cei 40 de miliarde de euro pe care trebuie să îi primim între 2014 şi 2020 trebuie să dăm înapoi un sfert, va fi o perioadă ratată. În cazul în care amânarea plăţilor se propagă, nu mai intră bani europeni în economie românească, ci se produc arierate, iar atunci nu mai putem vorbi despre dezvoltare", consideră Ispas.
Pactul Regional Nord-Vest pentru Ocupare şi Incluziune Socială (PROIS-NV) s-a întrunit ieri la Cluj pentru a lua în discuţie ultimele decizii luate în managementul POSDRU: corecţiile financiare aplicate de CE, întârzierile în rambursările către beneficiari şi implementarea instrucţiunii nr. 62 a AMPOSDRU. Au participat reprezentanţi ai organizaţiilor care implementează proiecte finanţate din fonduri structurale. Datele şi opiniile prezentate vor sta la baza unui document de poziţie pe care PROIS-NV îl va transmite autorităţilor responsabile de la Bucureşti şi de la Bruxelles. De asemenea, APM a expus ieri stadiul derulării a două mari proiecte cu fonduri europene: „Performanţa managerială în întreprinderile mici şi mijlocii" şi „Cooperare transnaţională pentru creşterea adaptabilităţii şi promovarea calităţii în reţelele de furnizori din sectorul automotive".
ADRNV, în pragul falimentului
Contabila Cosmina Druţă, cea care a golit conturile Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), instituţie care gestionează fondurile europene la nivel local, aducând-o în pragul falimentului, se află acum în arest. Ea a fost ridicată la propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub acuzaţia de înşelăciune, spălare de bani şi fals. Anchetatorii spun că Druţă a devalizat conturile ADRNV şi ale Institutului Regional pentru Cercetare, Educaţie şi Transfer Tehnologic. Paguba se ridică la 2,4 milioane de euro. ADRNV a rămas fără fonduri proprii, iar angajaţii, fără contribuţiile sociale şi de sănătate plătite.
