Interes din Austria pentru megaproiectul de la salină
- Scris de Mihai Prodan
- 23 Mai 2011, 00:39
- Economie
- Ascultă știrea

O firmă austriacă de construcţii s-ar putea implica în edificarea proiectului turistic gigantic ce va fi ridicat în jurul Salinei Turda, potrivit informaţiilor ZIUA de CLUJ. Grupul de investitori arabi interesaţi iniţial de această investiţie s-a speriat de terenurile contaminate din zonă.
Primarul municipiului Turda, Tudor Ştefănie, va avea săptămâna viitoare a doua rundă de întâlniri cu o companie de construcţii din Austria. "Doar săptămâna viitoare vom putea spune mai multe", a declarat Ştefănie. Între timp, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) a respins proiectul ce viza compensarea cheltuielilor cu energia electrică a salinei prin construirea unui parc fotovoltaic deoarece în vecinătate se află o zonă protejată, Sărăturile Ocna Veche. "Aici nu poate fi construit aproape nimic pentru că afectează speciile protejate de plante şi animale. Singurele construcţii permise sunt cele de utilitate publică şi care demonstrează printr-un studiu de impact că nu afectează zona", a precizat directorul ARPM, Mariana Leş. Zona Sărăturile Ocna Veche este considerată rezervaţie naturală, fiind inclusă în programul Natura 2000. Situl natural va fi amenajat cu bani europeni, după ce Primăria Turda a câştigat o finanţare de 94.000 euro, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Proiectul parcului fotovoltaic a fost depus în august iar răspunsul negativ al ARPM a venit în martie. "Le-am spus despre zona protejată şi am cerut un PUZ pentru acest proiect, care poate fi relocat. De atunci nu am mai primit niciun semn, nu au mai revenit", spune Leş.
Proiectul vizat în jurul Salinei Turda costă 150 milioane de euro, plus taxa pe valoarea adăugată, bani cu care ar urma să fie amenajate trei hoteluri a câte 50 de camere, hotelul de 5* Floare de Sare, un teren de golf, piste de promenadă şi o bază hipică. În schimb, parcul zoologic prevăzut iniţial în proiectul întocmit de RTS Consult Bucureşti a fost abandonat. Inginerul care l-a proiectat, Dan Ivănel, spune că acesta urmărea să pună în legătură Salina Turda şi hotelurile din jurul acesteia cu celelalte obiective turistice din apropiere: grădina zoologică, lacurile sărate sau Băile Turda. "Proiectul este în continuă schimbare; acum lucrăm la concept, care stă la baza planului urbanistic zonal, după care urmează autorizaţiile", susţine Ivănel.
Salina a avut anul trecut 400.000 de vizitatori, recordul anterior fiind de 70.000 de persoane şi consemnat în 2007. În schimb, în 2011 numărul vizitatorilor este în scădere. "În 2010, a venit multă lume pentru că era curioasă. Atunci, toţi voiau să vadă salina", a spus directorul societăţii Turda Salina Durgău (TSD), Ovidiu Mera. "Drumul e praf, parcări nu sunt, biletul e scumvp, automatele de afară pentru apă nu mergeau", a relatat un vizitator al salinei, pe portalul ziuadecj.ro. Un alt turist, Alin, susţine că un motiv al reducerii numărului de turişti este poluarea zonei: "A scăzut numărul de turişti pentru că s-a declanşat scandalul cu poluarea cu mercur. Dacă ar ecologiza zona, s-ar mări miraculos şi numărul de turişti. Eu l-aş fi dus pe băieţelul meu în Turda, însă după ce am văzut la televizor, nu vreau să risc nimic". Salina Turda este administrată de TSD, al cărei unic acţionar este Consiliul Local (CL). Lucrările de modernizare a salinei au costat 6 milioane de euro şi au durat peste un an. Cea mai mare parte a sumei investite a provenit de la Uniunea Europeană, 20% din bugetul CL, iar restul, de la Consiliul Judeţean.
Arabi speriaţi de toxine
Un grup de oameni de afaceri arabi, care voia să investească în proiectul de la Turda, a renunţat la idee după ce pe un post de televiziune a apărut un reportaj despre terenurile din Turda poluate cu o substanţă toxică. În zonă, mai multe suprafeţe industriale au fost contaminate cu deşeurile de la fostele Uzine Chimice Turda (UCT) şi cu depozitele de lindan. În interiorul UCT, unde activează acum o serie de societăţi, se află un depozit de 72 tone de rodanură de potasiu. În zonă există unele depozite de hexaclorciclohexan, folosit ca îngrăşământ, interzis recent.