Investiţiile cele mai cunoscute preconizate pentru Cluj şi apoi reorientate în ţară sau străinătate însumează peste 500 de milioane de euro. Producătorul de piese auto Montupet a vrut să vină cu 120 de milioane de euro, iar interesul Mercedes s-ar fi concretizat într-o unitate de 400 de milioane de euro. Coca-Cola, Ericsson sau HP au vrut să investească la Cluj.
Prima mare companie de renume care şi-a anunţat, după 1989, intenţia de a investi la Cluj a fost Coca-Cola, pe timpul primarului Gheorghe Funar. Municipalitatea a solicitat ca un sfert din profitul realizat la Cluj să se întoarcă la bugetul local, iar societatea şi-a amplasat fabrica la Oradea. Ulterior, unitatea din judeţul Bihor a fost desfiinţată. Compania franceză Montupet şi-a reorientat la Ruse (Bulgaria), în 2005, investiţia preconizată pentru Cluj. Aceasta urma să investească pe un teren de 12 ha, în zona actualului parc industrial Tetarom II, 120 de milioane de euro într-o fabrică de piese auto. Deşi compania s-a interesat de condiţiile înaintării investiţiei, aceasta a fost relocată, pe fondul bâlbâielilor din Consiliul Judeţean cu privire la condiţiile de realizare a proiectului.
O altă investiţie gândită pentru Cluj a fost cea a americanilor de la Hewlett Packard, de 40-50 de milioane de dolari anual, reprezentând echipamente, birotică, software şi instruire de personal. în circa doi ani, urmau să fie angajaţi 500 de absolvenţi clujeni din domeniul tehnologiei informaţiei. Compania şi-a manifestat către Prefectură intenţia de a dezvolta un anumit produs la Cluj, însă a solicitat o clădire cu dotări ultramoderne, care, la acea dată, nu exista în reşedinţa de judeţ, ne-au mărturisit reprezentanţii administraţiei judeţene.
Reprezentanţii Daimler au purtat negocieri la Cluj pentru o investiţie de 400 de milioane de euro într-o fabrică de asamblare finală a maşinilor Mercedes, în comuna Jucu, însă aceasta a picat definitiv deoarece oraşul ungar Kecskemet, aflat şi el pe lista celor agreate de grupul german, alături de Woclaw (Polonia), putea să asigure o infrastructură superioară. în noua fabrică Mercedes urmau să lucreze 4.000 de oameni. Compania suedeză Ericsson a luat în calcul, în 2006-2007, municipiile Cluj-Napoca, Bucureşti şi Iaşi pentru un centru de servicii profesionale.
Deşi a purtat discuţii cu reprezentanţii de atunci ai Consiliului Judeţean Cluj, suedezii au ales Bucureştiul. Kolbenschmidt Pierburg (Germania), producător de componente auto, a renunţat la construcţia unei unităţi de blocuri motor, pe 15 ha, în parcul industrial privat din Dej. Investiţia s-ar fi ridicat la 100 milioane de euro. Acesta şi-ar fi reorientat investiţia spre Câmpia Turzii, într-o zonă industrială dezvoltată de confraţii de la Reif, însă nu a mai dat “semne de viaţă”. La capitolul investitori pierduţi de Cluj pot fi incluse, de asemenea, companiile locale preluate de grupuri internaţionale şi mutate de acestea la Bucureşti, precum ARDAF (asigurări) sau Ursus Breweries (bere).
Au confirmat Nokia şi Emerson
Concernul finlandez Nokia, cu o investiţie directă de 60 milioane euro, şi cel american Emerson, cu 120 de milioane de euro, sunt cele mai cunoscute companii atrase ca investitori de Cluj după 1989, iar Trelleborg şi Fujikura Automotive completează lista. Bechtel, ce construieşte Autostrada Transilvania, o investiţie de minim 2,5 miliarde de euro, şi-a stabilit sediul aici, la fel şi Mol România. Cele două malluri, Iulius şi Polus, reprezintă, la rândul lor, investiţii consistente.
