Investitorii germani vor aici o țară ca afară

Investitorii germani vor aici o țară ca afară
Oamenii de business cu afaceri în zona Clujului îndeamnă politicienii și administrația să se racordeze la realitatea economică și să țină cont de cerințele actuale ale societății.

“Trebuie să mergem la vot pentru a-i alege pe cei care să exprime dorințele noastre. Acum avem și rețelele de socializare, unde ne putem aduna 1-3 milioane de români care să determinăm politicul să meargă pe calea acestor reforme”, este de părere Daniel Metz, director general al companiei informatice NTT DATA România. Acesta militează pentru ridicarea nivelului salarial în țara noastră pentru ca oamenii să nu fie nevoiți să își caute fericirea în alte state. 

Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, afirmă că inclusiv felul în care este percepută democrația s-a schimbat în ultimii ani. “Ne punem întrebarea dacă nu trebuie să avem o democrație directă și să organizăm referendumuri săptămânale, pe domeniile de actualitate, așa cum se face în Elveția. Sau să faci așa-numitele “sfaturi ale țării”, pe diferite domenii, precum în trecut, și să le lași pe acestea să decidă. Între societate și politic există însă și administrația care trebuie să fie una ultramodernă”, consideră Hurezeanu.

"Din păcate, avem încă o democrație nereformată, cu toate că în scurtul timp pe care l-am avut la dispoziție la guvern am încercat să schimb mentalitatea în gândire. Eu nu mai cred în democrația prin delegare, adică dai votul și îi lași pe cei votați să facă precum vor ei, dar te trezești că punctual nu s-a mai făcut ceea ce era în plaftorma electorală. 

Când eram comisar europen, găseam problema, specialiștii de la Bruxelles propuneau soluții, iar în trei săptămâni erau aplicate de Comisia European; la noi, la guvern, identificam problemele, iar când să punem în aplicare soluțiile cei de acolo spuneau: “dl. prim-ministru, nu este posibil”. Totuși, am pus în practică pachetul de mobilitate a forței de muncă, am propus reducerea taxelor pentru sectorul de cercetare-inovare, ca în industria informatică, pentru a produce noi acel know-how pe care acum îl aducem de afară”, a subliniat fostul premier Dacian Cioloș

“De când m-am întors în România din Germania am constatat că toate problemele sunt recunoscute, acceptate, dar puține soluții se pun în practică. Ideea este că schimbarea nu trebuie să o așteptăm de la nivel central, ci trebuie să transmitem o atitudine în masă pornind de la individ”, crede Florin Sabou, vicepreședintele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Ardealul de Nord (DWNT). 

“Interesul mediului de afaceri german este acum ceva mai redus decât mai demult, dar totuși el există. Impresia industriei germane este că nimeni nu se implică în România în rezolvarea problemelor critice. De exemplu, în Germania există o mare îngrijorare față de felul în care tehnologia va afecta locurile de muncă, în timp ce autoritățile de la București pare mai mult preocupate de a scoate din economie câți mai mulți bani pentru bugetari”, remarcă Sebastian Metz, manager general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK). 

Investițiile germane în România se ridicau la 8 miliarde de euro în 2015, majoritatea fiind realizate în sectorul industrial, conform statisticilor DWNT. Dezbaterea “Puterea economică germană și influența acesteia asupra structurii economiei românești”, organizată de DWNT, a avut loc la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în cadrul Festivalul de Toamnă al Economiei Germane. Herbstfest a fost programat în Piaţa Unirii, în perioada 29 septembrie - 1 octombrie.

Comenteaza