IT-ul clujean produce 1 miliard de euro pe an

IT-ul clujean produce 1 miliard de euro pe an
Bătălia pentru noii angajați în sectorul informatic este dură la Cluj | Foto: Endava
IT-ul clujean produce 1 miliard de euro pe an
IT-ul clujean produce 1 miliard de euro pe an
IT-ul clujean produce 1 miliard de euro pe an
IT-ul clujean produce 1 miliard de euro pe an

Județul Cluj deține 16% din industria de software din România, care genera afaceri de 6,2 miliarde de euro anul trecut. Compania clujeană Endava a ajuns între primele cinci din țară, iar NTT Data este între primele 10, cu 64 de milioane de euro.

Industria de software se menține în topul industriilor cheie pentru economia țării, cu un volum de 6,2 miliarde de euro în 2019, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin, și, totodată, este una din cele mai echilibrate industrii în ceea ce privește balanța între capitalul străin și cel românesc.

Investitorii străini controlează 53% din capitalurile proprii pozitive ale companiilor de software din România, în timp ce ponderea investițiilor locale a cunoscut un avans anual de 5%, ajungând la 47% în 2018, potrivit studiului  „Industria de software în România“.

Investitorii străini de pe piața de software locală provin din 60 de state, însă în top se află Germania (10,7%), Luxemburg (7,3%), Olanda (7,2%), Marea Britanie (5,5%) și Cipru (4,8%), acești lideri controlând două treimi din totalul capitalurilor proprii străine.

Investitorii locali provin atât din marile orașe ale țării, precum București sau Cluj-Napoca, dar și din orașe medii, care încep însă să devină nume cu rezonanță pentru industria locală de start-up-uri în software, așa cum este Târgu-Mureș.

„Creșterea investițiilor locale cu 5% într-un singur an pe o piață atât de competitivă ne face să privim cu entuziasm spre viitorul software-ului românesc: țara noastră începe să devină un hub regional nu doar pentru outsourcing, ci și pentru start-up-uri de succes. Software-ul este una din puținele industrii din România în care există echilibru între investițiile locale și cele străine, ceea ce reflectă o dezvoltare sănătoasă și solidă a acestui domeniu”, a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin.

Jocul pe calculator, o industrie

Cifra de afaceri a dezvoltatorilor de software din România a crescut cu 12,6% față de 2017, la 5,7 miliarde de euro în 2018. Analizând datele de piață și, totodată, ținând cont de fluctuațiile industriei, experții KeysFin estimează un avans de 10,4% al cifrei de afaceri a companiilor de software din România pentru anul în curs, depășind pragul de 6,2 miliarde de euro în 2019.

Din întreaga industrie software o parte importantă o reprezintă piața de jocuri pe calculator. Țara noastră se mândrește cu dezvoltarea și testarea unora din cele mai populare jocuri la nivel internațional, iar aceste rezultate se văd la nivel de business: cifra de afaceri a editorilor de jocuri (CAEN 5821) a crescut cu 9% față de 2017. Pentru 2019, experții preconizează un avans de 13%, la 255 de milioane de euro.

În 2018, în România existau 20.700 de companii în domeniul software-ului, cu 18,6% mai multe față de 2017 și cu 30% față de 2014. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (39%). Cu toate acestea, 4.800 de companii (23%) au avut cifra de afaceri egală cu zero în 2018.

Endava Cluj, între primele cinci

Cea mai mare companie de software din țară a rămas Oracle România, cu afaceri de 206 milioane de euro în 2018. Clasamentul este completat de IBM România (200 milioane), Ericsson România (170 milioane), SAP România (108 milioane) și Endava România (108 milioane). Este de remarcat intrarea SAP în top 5, cu cea mai mare creștere procentuală de 63%.

În ceea ce privește topul editorilor de jocuri (CAEN 5821), locul întâi ca afaceri este ocupat de Electronic Arts, care a înregistrat mai multe recorduri: cel mai mare angajator și cel mai profitabil jucător în 2018 (38 milioane de euro cifră de afaceri), urmat de King Games Studio (12,4 milioane) și de Green Horse Games (11 milioane).

Majoritatea ies pe profit

Industria de software din România își consolidează poziția printre cele mai de succes sectoare ale economiei naționale: dintre cele 20.700 de companii analizate, 13.200 (64%) au înregistrat profit, 5.600 (27%) au fost în pierdere, iar celelalte au avut un rezultat nul în 2018.

În topul celor mai profitabili jucători din domeniu rămâne SAP România care a reușit să își dubleze profitul net la 40 de milioane de euro. Profitul IBM România, al doilea jucător profitabil, a crescut cu 31%. Cele mai profitabile cinci companii au avut un profit net cumulat de 86 de milioane de euro, aproape 14% din total.

Conform ultimelor sondaje de opinie, românii cred în proporție de 77% că sectorul IT are cele mai mari perspective de viitor. Numărul celor care se pregătesc pentru o carieră în domeniu a crescut semnificativ, acest lucru resimțindu-se și la nivelul angajărilor propriu-zise. Numărul mediu de angajați din industria de software locală a crescut la 110.000 în 2018. Totuși, instituțiile de învățământ din România nu pot acoperi nevoia firmelor care este de 15.500 de specialiști.

Salariile cresc de șapte ori față de productivitate

Pe fondul cererii masive a forței de muncă din industria software, costul mediu pentru un angajat a crescut cu 54%, față de un avans de doar 8% al productivității medii per angajat în perioada 2014-2018. Specialiștii atrag atenția că avansul costului mediu per angajat peste cel al productivității reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivității economiei locale.

Cea mai mare concentrare a forței de muncă au avut-o companiile medii, cu 43% din total, urmate de companiile mici cu 21%. Cu toate acestea, peste jumătate din companiile locale de software, respectiv 10,4 mii de companii, nu au avut niciun angajat în 2018.

Deși a înregistrat o ușoară scădere a cifrei de afaceri a companiilor prezente aici, Bucureștiul rămâne principalul hub pentru industria software din România, cu 3,3 miliarde de euro, adică 58% din total în 2018. Pe locul al doilea ca afaceri se situează județul Cluj (16%), care a înregistrat un avans de 1,5% față de 2017, urmat de Timiș (5%), Iași (4,5%) și Brașov (3%).

Puțini vin cu produse proprii

Deși România este al doilea furnizor de software și servicii din Europa de Est, industria se bazează pe export și outsourcing, care contribuie într-un procent covârșitor la valoarea întregului sector. Totuși, în ultimii ani, s-au făcut progrese importante pentru sprijinirea start-up-urilor locale din domeniul software-ului, datorită apariției fondurilor de investiții internaționale, programelor de mentorat și a competițiilor.

Start-up-uri precum Elrond, Questo, TypingDNA sau Happy Recruiter au strâns deja zeci de milioane de euro de la investitori și dezvoltă produse sau servicii pentru țări din întreaga lume. Un exemplu local de succes îl constituie și Starbyte, o soluție de software adaptată pentru domenii unde sunt concentrate cele mai mari investiții la ora actuală, precum cel financiar-bancar, asigurări şi managementul de risc.

„Tendința accelerată de digitalizare este întâlnită în aproape toate domeniile, dar mai ales în sectorul financiar, deoarece băncile încearcă să își atragă clienții direct online, astfel că bătălia nu mai este doar pe costuri, ci și pe timp de răspuns cât mai rapid, cu documentație cât mai puțină, dar cu la fel de multă atenție la riscuri, prin verificarea clienților la distanță. O altă tendință e automatizarea proceselor și agregarea informațiilor, dar și a serviciilor bancare de tip open banking care vor seta noi culmi în industria de software. Aceste tendințe pot impacta pozitiv industria românească de software, mai ales pe antreprenorii locali, cu condiția să fie în continuare creativi, atenți la nevoile pieței și să integreze cât mai mult din noile tehnologii în produsele lor”, a declarat Adrian Băcăianu, director general Starbyte.

Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor Publice. KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Comenteaza