Lipsă de bani de la guvern pentru hidrocentrala Tarniţa
Conform proiectului, hidrocentrala trebuie realizată în parteneriat public-privat, prin intermediul unei companii mixte în care statul să deţină 51% din acţiuni, iar investitorul să aibă 49% din titluri şi posibilitatea să contribuie numai prin finanţare directă.
Valoarea întregului proiect, gândit pentru prima dată în perioada regimului comunist Nicolae Ceauşescu, este estimată la peste 1,1 miliarde euro, iar Guvernul se străduieşte de mai mulţi ani să înceapă construirea hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti, judeţul Cluj, informează Mediafax.
Deşi, raportat la valoarea şi beneficiile investiţiei, cota-parte cu care statul român trebuie să participe la capitalul social al companiei de proiect nu este una mare, Guvernul a ajuns într-un blocaj de soluţii care să asigure această finanţare doar prin intermediul companiilor de stat din energie, conform procedurii, neavând la acest moment multe opţiuni.
Compania de proiect, Hidro Tarniţa, a fost înfiinţată în 2013 cu un capital social de 115.000 lei şi doi acţionari, Complexul Energetic Hunedoara şi Electrica, iar capitalul trebuia majorat cu un total de 75,6 milioane lei, prin emiterea de noi acţiuni către Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia (câte 8,9 milioane lei), Hidroelectrica (31,3 milioane), CE Hunedoara şi Electrica (câte 8,8 milioane), în două etape, până la 30 aprilie (în cuantum de 30%) şi 31 decembrie 2014.
În ianuarie, Hidro Tarniţa a anunţat că a primit, la termenul limită, oferte preliminare şi neangajante de la cinci investitori interesaţi de proiect, fără să precizeze însă care sunt aceştia şi spunând doar că lista investitorilor precalificaţi va fi publicată după analizarea documentaţiei depuse, urmând să se intre în a doua fază a etapei de precalificare, cea de negociere. Documentul din posesia Mediafax nu face vreo referire la vreo astfel de finanţare, în schimb relevă că investitorii interesaţi de proiect sunt doar companii din China, dintre care una înregistrată în Olanda.
Potenţialii investitori sunt consorţiile formate din China Huadin Engineering şi Guizhou Wujiang Hydropower Development (ambele companii din China), din Huaneng Lancang River Hydropower şi Hydrolancang International Energy (ambele tot din China), din China Gezhouba Group Company şi Wu Lingpower Corporation (ambele tot din China), din Sinohydro Holding (Hong Kong) şi Power China Huadong Engineering Corporation (China) şi din Hanergy Holding Group (China) şi Hanergy Holding Europe Cooperatief (Olanda).
Acţionarilor existenţi le va fi acordată prima opţiune de cumpărare a noilor acţiuni, dar documentul relevă că, în acest moment, singurul acţionar care ar putea beneficia de această opţiune este Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), înfiinţată prin divizarea parţială a Electrica Bucureşti şi care a preluat participaţia deţinută de Electrica la Hidro Tarniţa.
Practic, compania de proiect Hidro Tarniţa va rămâne în această etapă cu doar doi acţionari, Complexul Energetic Hunedoara şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie. Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie a fost însă înregistrată în Registrul Comerţului în mai anul trecut, după expirarea perioadei de subscriere la majorarea capitalului social al Hidro Tarniţa, astfel că nu a vărsat încă niciun ban.
Prezenţa SAPE nu asigură deloc linişte pentru Guvern, dimpotrivă, autorităţile ajungând acum la o nouă concluzie, şi anume că veniturile acesteia au un caracter incert, deoarece societatea nu desfăşoară nicio activitate generatoare de profit, având exclusiv venituri financiare, provenind doar din eventuale dividende corespunzătoare participaţiilor deţinute, şi asta doar dacă adunările generale ale acţionarilor aprobă repartizarea de dividende.
Mai mult, SAPE a preluat de la Electrica obligaţia de reprezentare în trei litigii internaţionale post-privatizare, pentru vânzări de acţiuni la filialele Electrica Oltenia, Muntenia Sud şi Moldova şi a iniţiat ea însăşi la Paris un litigiu internaţional pentru privatizarea Enel Distribuţie Muntenia Sud. Din acest motiv, SAPE va angaja în acest an şi anul viitor cheltuieli semnificative de natură judiciară, pentru plata arbitrilor internaţionali din litigii, onorariile avocaţilor, eventuale cheltuieli judiciare solicitate de părtile adverse în cazul unor decizii arbitrale în acest sens, iar neonorarea acestor cheltuieli ar putea aduce prejudicii nu numai SAPE, cât şi statului român, inclusiv prejudicii de imagine.
SAPE a încheiat anul trecut cu o pierdere de 15,8 milioane lei, iar pentru acest an a previzionat un profit de doar 30.000 de lei. Din acest motiv, creşterea cotei de participare a SAPE la Hidro Tamiţa poate fi efectuată având ca sursă de finanţare doar numerarul preluat de la Electrica prin divizare, dar societatea se va afla astfel în incapacitatea de a realiza alte investiţii, care să îi poată aduce beneficii pe termen scurt sau mediu.
"Aceste elemente conduc la concluzia că SAPE nu poate să susţină, ca entitate unică, proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti, iar participarea acesteia la proiect produce pierderi societăţii, întrucât la momentul acesta nu pot fi anticipate sau cuantificate eventuale avantaje financiare sau alte beneficii pentru SAPE decurgând din participarea la proiect", este avertismentul din document.
Neavând în prezent alte soluţii şi neputând miza nici pe Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, Guvernul va cesiona către SAPE acţiunile nou-emise, "cu asumarea consecinţelor asupra SAPE", şi va încerca, prin ministerele Energiei şi Economiei, să identifice noi potenţiali investitori din rândul companiilor de stat, din domenii adiacente producţiei de electricitate, exemplul indicat în acest sens în document fiind compania Transelectrica.
