Locuinţe la periferiile Clujului: fără grădiniţe şi drumuri

Arhitecţi, sociologi, reprezentanţi ai administraţiei locale şi locuitori ai periferiilor au încercat să găsească soluţii pentru cartierele din Cluj-Napoca extinse fără infrastructură şi servicii şi localităţile din vecinătate aglomerate cu blocuri. Dezbaterea cu tema suburbiilor a avut loc în cadrul Zilelor Arhitecturii (ZA), alături de expoziţia realizată pentru Bienala de la Veneţia.

Locuitorii din zonele dezvoltate în ultimii ani fără infrastructură adecvată şi în lipsă de servicii simt acum nevoia pentru dotările specifice zonelor de locuit, de spaţii publice, parcuri şi grădiniţe, a menţionat sociologul Norbert Petrovici. "Sunt mame care nu au unde să îşi plimbe copiii şi ajung, până la urmă, în parcarea mallului", a spus Petrovici. În faţa plângerilor locuitorilor şi a constatărilor urbaniştilor, administraţia locală răspunde amintind că situaţia din Floreşti nu e nici unicat, nici cel mai dezastruos exemplu şi nici zonă definitiv compromisă. "Cred că mai sunt posibilităţi de corectare", a susţinut primarul comunei, Ioachim Vancea.

"Noi ne-am mutat acum patru luni în Floreşti, aveam nevoie de mai mult spaţiu şi aceasta a fost cea mai bună soluţie pentru noi. Într-adevăr, există un contrast între ce avem înăuntru, unde am amenajat aşa cum ne-am dorit, şi ce e afară, dar mergem înainte. E nevoie de infrastructură, de spaţii de recreere", a spus unul dintre locuitorii comunei de lângă Cluj. Problema este şi a zonelor recent extinse din municipiu, care nu au infrastructura ideală de cartiere urbane, au amintit cei prezenţi, cu exemple ca Bună Ziua ori Europa.

În acest context, al lipsei de zone de recreere şi dotări, sistemul de "privatizare" a spaţiului public este unul ineficient, a menţionat Petrovici. "Ideea ca investitorii privaţi să construiască spaţii publice, ca soluţie în schimbul posibilităţii de a construi mai mult - faci o grădiniţă şi poţi să ridici două etaje în plus -, e proastă şi nu funcţionează", a spus Petrovici. Aceste spaţii nu funcţionează pentru necesităţile tuturor locuitorilor din zonă. În ceea ce priveşte posibilele soluţii de remediere, trebuie acţionat la nivel micro, constată arhitectul Eugen Pănescu. Astfel, administraţia poate să aplice măsuri de reparatură urbană, pentru mici zone, cu intervenţii pentru amenajare de străzi şi dotări.

"Proprietăţi publice nu prea există şi atâta timp cât nu există o politică de achiziţii, trebuie atenţie la noile proiecte care se dezvoltă. Beneficiile se pot constata pe termen lung", este de părere Pănescu. "Sunt modalităţi de urbanizare propuse în noul Plan Urbanistic General. Să vedem cum vom reuşi să discutăm cu proprietarii de terenuri, să explicăm unui beneficiar de ce parcela lui nu e cea mai potrivită pentru a se construi ce vrea el", a afirmat Ligia Subţirică, arhitectul-şef al municipiului.

"Pentru administraţia locală e mai interesant să ia impozite de la 200 de apartamente decât de la 100; grija pentru spaţiul public nu a fost suficient de importantă pentru administraţie. Într-o zonă a Clujului, acum şapte ani erau un bloc sau două; acum e un coşmar, sunt blocuri parter în parter, geam în geam. Situaţia e similară şi în alte zone - înspre Baciu, Chinteni. Dezvoltator imobiliar e un eufemism elegant, dar la situaţia actuală nu s-a putut ajunge fără complicităţi, fără semnături", a menţionat Ciprian Mihali, conferenţiar la Facultatea de Istorie şi Filosofie .

Arhitectul Vasile Mitrea a amintit deontologia profesională a celor care semnează proiectele. "Dacă la nivel de Ordin al Arhitecţilor şi Registru al Urbaniştilor vom avea sancţiuni popularizate, s-ar mai atrage atenţia că nu se poate face chiar orice. Se mai pune aici şi problema educaţiei, aşa încât oamenii să înţeleagă că locuirea înseamnă şi grădiniţă, şi creşă, şi parc, şi magazin, nu doar locuinţe", avertizează Mitrea.

Deşi blocurile s-au "înghesuit" în anumite zone, au rămas şi enclave de spaţiu neconstruit, ce ar putea rezolva într-o oarecare măsură necesarul de servicii, cred urbaniştii. Pentru mobilarea acestor parcele, administraţia mai are soluţia de a reglementa şi cere realizarea de dotări, la discutarea noilor proiecte. "Proiectele care nu conţin toate funcţiunile necesare nu trebuie acceptate de primărie", a punctat arhitectul Gheorghe Elkan.

Superbia-Suburbia, de la Veneţia la Cluj

O expoziţie cu tema suburbiilor şi masa rotundă s-au desfăşurat în cadrul ZA, organizate la Cluj. Masa rotundă de la subsolul Librăriei Humanitas a fost generată de expoziţia privind suburbiile gândită pentru Veneţia. Participanţii au putut căuta idei despre suburbii în cutiile expuse tot la subsolul librăriei, care conţineau informaţii, interviuri cu locuitorii din aceste suburbii şi imagini cu spaţii interioare relativ ferite de haos şi aglomerările de blocuri vizibile de la exterior. Proiectul Superbia a reprezentat România în cadrul Bienalei de Arhitectură din 2010.