Video Locuințele accesibile pentru tineri, noua miză europeană: „În Cluj, studenții injectează 500 de milioane de euro anual în economie”

Alexandra Stoica, președinta PSC – Filiala Transilvania, a declarat la ZIUA LIVE că locuințele accesibile ca preț devin o prioritate majoră la nivel european, în contextul crizei tot mai accentuate a pieței imobiliare.

Pentru piața construcțiilor, atenția tot mai mare acordată de Uniunea Europeană locuințelor accesibile marchează o schimbare importantă la nivel european. Problema este una generală la nivel european: prețul locuințelor a crescut în medie cu 60% din 2013 până în prezent, în timp ce chiriile au avansat cu aproximativ 20%, iar numărul autorizațiilor de construire a scăzut cu circa 20%. În acest context, Bruxelles-ul își propune să direcționeze investiții semnificative către zona de „affordable housing”, cu sume de ordinul miliardelor de euro, care ar urma să fie implementate în următorii ani și să genereze activitate intensă în sectorul construcțiilor.

Despre impactul acestor măsuri și modul în care ele s-ar putea traduce în România și în Cluj, a vorbit Alexandra Stoica, președinta PSC – Filiala Transilvania și director general DAS Engineering, la ZIUA LIVE. Aceasta a subliniat că inițiativa europeană „European Affordable Housing Plan” vine pe fondul unei crize globale a locuirii, nu doar europene.

„Știm inițiativa aceasta a Uniunii Europene, este vorba de acel European Affordable Housing Plan. De fapt, e o inițiativă globală, pentru că să știți că criza locuirii nu e doar în Europa”, a explicat Alexandra Stoica.

Un punct important în analiza sa vizează însă Clujul, unde presiunea pe piața imobiliară este deja ridicată, iar accesul la locuințe devine tot mai dificil. Aceasta a evidențiat impactul economic al ecosistemului universitar local, cu un număr semnificativ de studenți veniți din alte orașe. 

În cadrul Conferinței Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania, desfășurată în martie 2026, la care a participat și decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), a fost prezentată o analiză potrivit căreia, dacă Universitatea „Babeș-Bolyai” are în medie 70.000 de studenți, cel puțin 40.000 dintre aceștia provin din afara Clujului. La nivelul întregului ecosistem universitar clujean – UBB, UTCN, USAMV și celelalte universități – numărul studenților veniți din alte localități ar putea ajunge la aproximativ 70.000, a explicat Alexandra Stoica. 

Potrivit acesteia, impactul economic al studenților este semnificativ pentru oraș: „Dacă înmulțești 70.000 de studenți cu 600 de euro lunar, sumă minimă de cheltuieli în Cluj, rezultă aproximativ 42 de milioane de euro injectați lunar în economia orașului. Pe an universitar vorbim de aproximativ 500 de milioane de euro”. 

În opinia sa, această dinamică susține dezvoltarea orașului, dar generează și presiune directă pe piața locuințelor.

„Pentru Cluj este un mare avantaj. Acești bani se duc direct în economie. Dar, în același timp, creează o cerere constantă pentru locuințe, mai ales pentru chirii”, a precizat aceasta.

Alexandra Stoica a explicat că o mare parte dintre tinerii care vin la studii se orientează inițial către zona metropolitană, din cauza prețurilor ridicate din oraș.

„Foarte mulți studenți merg în zona metropolitană, în Florești, Baciu, Apahida. Floreștiul este practic dormitorul Clujului. Ulterior, pe măsură ce își cresc veniturile, se mută în oraș”, a spus ea.

În acest context, locuințele accesibile devin esențiale pentru stabilitatea forței de muncă și pentru retenția absolvenților în Cluj.

„Genul acesta de locuințe ar încuraja stabilirea tinerilor în oraș după finalizarea studiilor și ar atrage forță de muncă. Ar fi o injecție directă în economia locală”, a explicat Stoica.

Totuși, aceasta atrage atenția asupra unei probleme majore: lipsa terenurilor și blocajele urbanistice.

„Nu știm încă de unde vor veni terenurile și cum vor fi reglementate juridic. În momentul în care trebuie să faci un cartier de locuințe, ai nevoie de suprafețe mari de teren, de reglementări urbanistice, de PUZ-uri sau modificări de PUG”, a precizat ea.

Un alt aspect esențial îl reprezintă timpul de implementare, în condițiile în care finanțările europene sunt estimate pentru perioada 2028–2034.

Sume mari pentru România

În final, Alexandra Stoica a subliniat că, deși fondurile europene sunt consistente, provocarea reală va fi implementarea lor în România.

„Sumele sunt foarte mari – vorbim de aproximativ 375 de miliarde de euro la nivel european, iar România ar putea avea alocate în jur de 2,89 miliarde de euro. Întrebarea este cum vom reuși să le cheltuim și, mai ales, cum le vom implementa”, a conchis aceasta.