Megaproiect energetic de 1,5 miliarde de euro

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Energia Eoliană Montană (ADIEEM) a demarat un program naţional de producere şi de aprovizionare cu energie verde a tuturor localităţilor rurale din România - pentru şcoli, grădiniţe, unităţi medicale, de cult şi de prestaţii sociale -, precum şi a iluminatului public. În Cluj acesta vizează în primul rând zona râurilor Someşul Mic şi Someşul Mare.

"Vrem să depunem proiectul direct la Bruxelles, pentru a fi finanţat cu fonduri europene de până la 98%, deoarece autorităţile din România mai mult ne încurcă decât ne descurcă. Investiţia pentru toate satele din ţara noastră este de 1,5 miliarde de euro, însă aceasta poate fi redusă prin apariţia unor parteneri publici şi privaţi ori prin încredinţarea proiectelor locale unor institute sau universităţi. Avem deja semnale bune de la consilii locale, primării, instituţii. Dacă o primărie sau un consiliu local nu ne acceptă, pe diverse considerente, mergem în altă parte, dar când vor vedea că se poate produce energie la vecini, se vor răzgândi", precizează Augustin Dănilă, preşedintele ADIEEM. Ţelul final este realizarea de parcuri eoliene cu capacitate totală de 500 MW la nivel naţional.

În judeţul Cluj programul se concentrează, în prima fază, pe amenajări hidro pe Someşul Mic (Cluj-Napoca - Gherla şi Gherla - Dej), Someşul Mare (Dej - Vad Câţcău), Crişului (Ciucea - Negreni - Bucea - Iad), exploatând în caz de secetă acumularea Drăgan - Leşu. Între locaţiile eoliene figurează Răchiţele - Măguri Răcătău - Beliş, iar între cele fotovoltaice, Apahida - Morişti - Jucu. Ţinta o reprezintă o populaţie rurală de 231.000 de oameni, căreia ar urma să îi fie oferiţi 430.000 kw în prima etapă a proiectului şi 8,1 milioane kw în a doua fază.

În acest scop, ADIEEM intenţionează să lanseze două etape de obligaţiuni, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Cluj, pentru a fi cumpărate de investitorii interesaţi, în special de cei din localităţile respective. La achiziţionarea de obligaţiuni în valoare de 100 de euro, investitorul va primi, după trecerea unei perioade de opt ani, în jur de 500 de euro, a menţionat Dănilă. Durata de implementare a programului va fi între 8 şi 12 ani, conform ADIEEM. Printre partenerii locali se numără companiile şi instituţiile clujene Broker (finanţări), Electrica Transilvania Nord, Universitatea Tehnică, Pragmatic (automatizări industriale), Remarul 16 Februarie (energie verde în transport), ACI, Napoca Construcţii (amenajări de hidrocentrale), TIM, Grup 4 Instalaţii (aducţiuni mari de apă pe sub autostrăzi şi drumuri), FMR (prelucrări şi asamblări de precizie).

"De pe urma acestui proiect vor beneficia toate comunităţile rurale din România, toate unităţile de învăţământ şi sănătate din oraşe, aflate în finanţarea consiliilor locale, prin Asociaţia Oraşelor din România. Vor fi protejate toate zonele inundabile din zona râurilor Someşul Mare, Tisa, Moldova, Mureş, Târnave, Prahova, Buzău, Putna, Milcov, printr-un sistem hidraulic şi hidroenergetic capabil să transporte cantităţi de apă importante şi în paralel să producă energie hidro, urmând traseele autostrăzilor est-vest şi centru-sud. În caz de secetă, asociaţiile agricole rurale vor fi asistate cu necesarul de apă, prin pompaj sau din marile acumulări hidro", conform proiectului. O altă componentă vizează distribuirea excedentului de producţie de energie romilor stabiliţi la sate care îşi dau copiii la şcoală sau eliberarea de către ADIEEM, în mod gratuit, de permise verzi elevilor şi studenţilor din zona rurală pe trasee CFR electrificate, în scopul sprijinirii transportului nepoluant din zona rurală pe căile ferate. În caz de secetă, asociaţiile rurale vor fi asistate cu necesarul de apă, prin pompaj.

Parc fotovoltaic la Cluj-Napoca

Municipalitatea clujeană a anunţat un parteneriat public-privat cu compania WWS Energy Development, pe 142 de hectare de pe Dealul Sf. Gheorghe, pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic din România, în locul proiectului "Cartierul Tineretului". "30% din energia produsă va fi furnizată către noi pe toată durata concesiunii, 49 de ani. Cu această sursă vom asigura iluminatul public şi energia pentru funcţionarea spitalului Clujana", a declarat primarul Sorin Apostu.

Eşec eolian la Mărişel

Tentative de valorificare a potenţialului eolian au mai fost la Cluj. Administraţia din Mărişel a concesionat societăţii Ramina Eol 100 de hectare. Conform contractului, Ramina se obliga ca din 2010 parcul să înceapă să producă energie, astfel încât 11% din venituri să parvină administraţiei locale, însă proiectul nu s-a mai concretizat. "Se pare că vântul era cam slab, aşa că trebuiau nişte turbine mai speciale. Ramina voia să vândă afacerea", a menţionat primarul Traian Mariş.