Foto Mesaj de la Bruxelles: autostrăzile României să se facă pe fonduri UE, nu pe bani privați

Autostrăzile din România trebuie să se concretizeze în primul rând cu ajutorul banilor Uniunii Europene și nu prin parteneriat de tip public-privat (PPP), susțin reprezentanții Comisiei Europene (CE). 

“Nu înțeleg preocuparea autorităților din România pentru PPP, ele nu sunt un lucru rău, dar încă nu avem nicio dovadă concretă a acestora. De fapt, România are dificultăți în a folosi fondurile UE, absorbția slabă a acestora este de fapt adevărata problemă a țării”, susține Marc Lemaître, director general pentru politică regională și urbană a Comisiei Europene, în deschiderea Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor (SERO) de la Bruxelles.

“Acest eveniment este un moment important pentru a defini noile reglementări ale politicilor regionale”, a menționat Dana Spinanț, purtător de cuvânt desemnat al președintelui CE, Ursula von der Leyen. 

“Europa este viitorul oamenilor tineri, dar nu putem face miracole peste noapte. Schimbările climatice nu pot fi rezolvate individual de către fiecare țară în parte, ci printr-un efort comun la nivelul UE. Trebuie să facem eforturi mari pentru a-i convinge pe euro-sceptici, ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie este relevat din acest punct de vedere.

Nu putem accepta că o cincime din UE trăiește în sărăcie pe un continent considerat ca bogat. Dialogul între cetățenii din UE și instituțiile europene trebuie să fie mult mai concret. Dacă fiecare dintre cei câțiva zeci de mii reprezentanți locali, regionali și naționali la UE și-ar face bine treaba, nu am mai avea probleme”, consideră Karl - Heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor (CER).

Salariu minim european

”Alocările naționale pentru politica de coeziune sunt mult prea mici pentru a atinge obiectivele globale în UE, dacă nu vom aloca mai mulți bani, vom avea o Europă slabă. Constatăm că după șapte ani de creștere continuă economică după criză, avem în UE mulți oameni care trăiesc în sărăcie, fără adăpost; această creștere se vede prea puțin în viața de zi cu zi a cetățenilor Europei. Cred că trebuie să punem foarte serios problema unui salariu minim la nivel european”, propune Klara Dobrev, vicepreședinte al Parlamentului European. 

CE a dat publicității luni un eurobarometru al percepției cetățenilor asupra politicii regionale a Uniunii Europene. Conform acestei analize, regiunile din România și Bulgaria sunt printre cele mai prost plasate în privința productivității, într-un clasament condus de țări ca Suedia, Anglia, Danemarca sau Belgia.

Regiunea Clujului, la coada Europei

Regiunea Nord-Vest, din care face parte județul Cluj, este la coada celor europene, ocupând locul 246 dintr-un total de 268, în funcție de indicatorii analizați, iar ca produs intern brut pe cap de locuitor, pe locul 244 din 268. Clujul stă cel mai prost la infrastructură, educație de bază și ceva mai bine la piața muncii. 

Potrivit Eurobarometrului, cei mai mulți respondenți au declarat că UE ar trebui să investească în educație, sănătate sau infrastructuri sociale (91%), mediu (90%) și ar trebui să se concentreze asupra regiunilor cu șomaj ridicat (69%), în zone urbane defavorizate (54% ) și zone îndepărtate și montane (52%).

SERO, eveniment cheie în politica regională a Uniunii Europene (UE) grupează, în perioada 7-10 octombrie, 9.000 de participanți (decidenți și experți locali, regionali, naționali și europeni) în cadrul a 100 de dezbateri, ateliere, expoziții și oportunități de rețea.

În cadrul SERO orașele și regiunile își arată capacitatea de a crea creștere și locuri de muncă, de a implementa politica de coeziune a UE și de a demonstra importanța nivelului local și regional pentru o bună guvernare europeană. Evenimentul a fost creat în 2003, fiind organiat de Comitetul European al Regiunilor (CER) și de Direcția Generală a Comisiei Europene pentru Politică Regională (DG Regio).

Acesta a devenit o platformă de rețea europeană pentru experți în dezvoltarea regională și locală. Principalele teme sunt schimbul de bune practici în materie de dezvoltare economică și incluziune socială, cooperarea transfrontalieră, parteneriatele public-privat, inovarea regională și dezvoltarea locală condusă de comunitate.

Printre participanți se numără reprezentanți ai CER, Parlamentului European, politicieni; oficiali guvernamentali; experți, reprezentanți din partea companiilor private, instituțiilor financiare, organizațiilor și asociațiilor; cercetători, doctoranzi sau studenți de masterat și practicieni în politica regională și urbană europeană.

Călin POENARU

(Bruxelles)