Milionarii Ardealului şi afacerile lor de familie GALERIE FOTO

Prima catedră privată a unei universităţi de stat din România s-a înfiinţat joi la Facultatea de Business, în prezenţa unor oameni de afaceri de top din Transilvania şi Banat.

Businessmenii locali şi-au dezvăluit strategiile şi aşteptările de la guvernanţi. Printre cei invitaţi s-au numărat nume grele ale mediului de afaceri ca Ion Sturza, Ştefan Vuza, Ioan Popa, Ovidiu Turcu, Teofil Mureşan, Marcel Borodi, Iosif Pop, Vasile Leordean, dar şi Maria Grapini, recent trecută în partea cealaltă a baricadei.

„Lumea este condusă de afacerile de familie, la fel în România. O familie îşi planifică afacerea pe termen lung, faţă de conflictele executivilor dintr-o firmă care vor să aibă rezultate pe termen scurt sau de interesele companiilor de la bursă pentru a creşte cotaţiile acţiunilor. Economia suferă pentru că aceste consilii de administraţie sau boarduri nu sunt pregătite pentru a controla executivul. Afacerea de familie implică o responsabilitate mai mare, o ambiţie mai mare, dar şi emoţiile sunt la fel, pentru că eşti pe marginea prăpastiei", este de părere Teofil Mureşan, proprietar şi director al Electrogrup. El susţine că firmele locale se pot asocia cu companii mai mari pentru a intra pe alte pieţe. În schimb, afacerile autohtone au acces mai greu la finanţare, deoarece se împrumută cu dobânzi de 5%,faţă de 2%, nivel existent în ţările din care provin companiile multinaţionale, a spus Mureşan.

„La mine membrii de familie sunt angajaţi, iar partea lor de acţiuni e simbolică. Multe companii şi-au stricat businessul pentru că şi-au implicat neamurile. Eu i-am băgat pe toţi în firmă, dar cine greşeşte plăteşte, indiferent de nume ori poziţie. Din păcate, acum nu mai există oportunităţile pe care le aveam eu acum 20 de ani. Eu produc carne proaspătă, mi-ar fi greu să livrez zilnic pe piaţa din Madrid. Dacă mi s-ar evalua mijloacele fixe, care au un volum foarte mare, ar trebui să le vând la 25% faţă de banii investiţi. Pentru membrii familiei există o dispoziţie mai mare de a lucra peste program, de a-şi sacrifica weekendurile, dar trebuie să îi motivezi. Ce se întâmplă acum în industria alimentară este rezultatul capitalismului de cumetrie", crede Ioan Popa, proprietarul Transavia.

„Am fost printre primii din ţară care s-au privatizat, am luat bani de unde am putut. În perioada de boom economic, 2007-2008, am avut o creştere mare a cifrei de afaceri, dar acum industria auto şi imobiliarele sunt cele mai lovite de criză, mai ales în Europa, inclusiv în România. Colegii mei au avut scăderi de 50-70%, deci suntem aproape de faliment. Angajaţii de la Uzina Dacia, care vor salarii mărite de 25%, grăbesc de fapt mutarea acesteia într-o altă ţară", afirmă Ovidiu Turcu, proprietar şi CEO al OTC Group. Acesta a cerut guvernanţilor să îşi respecte angajamentelor de plată, aşa cum statul penalizează companiile atunci când nu îşi achită dările, dar şi reducerea numărul de autorităţi care efectuează controale.

„În 1990 am încercat să înfiinţez o mică firmă care n-a funcţionat din cauza partenerilor. Apoi am făcut o SRL prin care am vrut să vând două vagoane de antibiotice, iar acum eram mai bogat ca Becali, însă mi-am dat seama că acestea expirau peste două săptămâni, şi am devenit profesor. Era greu să lucrezi cu mentalităţile de dinainte de 1989. Un conferenţiar nu poate fi director de proiecte. Tinerii sunt mai receptivi la antreprenoriat: primul dintre băieţii mei a lucrat la stat, dar nu i-a plăcut, şi apoi s-a profilat pe farmacii. Al doilea şi-a înfiinţat un centru privat de medicină dentară, unde lucrează medici din Germania. Nu degeaba cele mai mari afaceri se fac cu arme, droguri şi medicamente", a menţionat Marius Bojiţă, fost preşedinte al Universităţii de Medicină şi Farmacie Cluj.

„Fiul meu are trei fabrici şi câteva sute de angajaţi. L-am angajat pe când era student, ca pe portar. Nu a mai vrut să facă Dreptul, ci afaceri. Când a devenit director, nu mă mai lăsa pe mine să cheltuiesc", a declarat Maria Grapini, ministru delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM). Aceasta s-a arătat nemulţumită de legile care îngrădesc întreprinzătorii. „E mai greu să înfiinţezi o companie mare decât o IMM, care se poate crea acum în trei zile. Tot atât de repede ar trebui să o poţi şi desfiinţa, însă cu nenorocita asta de Lege a insolvenţei durează trei ani. De aceea vreau să o modific", a spus Grapini. Aceasta a promis antreprenorilor că plăţile din partea statului se vor face la maxim 30 de zile, respectiv la 60 pentru companiile de medicamente, iar din martie banii pentru proiectele europene vor fi rambursaţi în cel mult 45 de zile, că se vor reduce controalele fiscale şi că va fi reînfiinţat Consiliul Economic Social.

„Banca Transilvania (BT) s-a orientat încă de la început către antreprenorii locali şi a crescut odată cu businessul românesc. Acum şi marile bănci din România, care fac restructurări, urmează acest trend iniţiat de BT. Înainte toată lumea spunea că proprietatea salvează România, dar aceasta era văzută ca un scop, nu ca un mijloc. România a ajuns ţara telespectatorilor fericiţi. Numai antreprenoriatul va salva România, nu cel de sus, cel de jos sau cel din lateral!", a argumentat Vasile Puşcaş, administrator al BT. El a sfătuit antreprenorii să îşi susţină drepturile la Comisia Europeană în timp util, anul acesta, care este unul decisiv pentru reglementarea activităţii IMM. „Putem să cântăm „Fecioreasca" sau „Feteasca" după ce se iau deciziile acolo, oricum va fi prea prea târziu. IMM vor surse interne pentru finanţare, dar să nu uităm că acţionează şi pe piaţa unică europeană, şi pe cea globală", a spus Puşcaş.

Ion Sturza, director al fondurilor de investiţii Fribourg şi GreenLight, a demolat optimismul antreprenorilor. „Nu sunt un fan al afacerilor de familie, nu trebuie să te căsătoreşti cu afacerea, ci pentru a avea ocupaţie. Orice afacere are nevoie de capital, expertiză, profesionalism. Spiritul de antreprenor nu e nativ, unele generaţii au lipsă de motivaţie. Nu implicaţi generaţiile viitoare dacă ele nu doresc aceasta şi nu daţi afacerile pe mâna unor moştenitori incompetenţi!". El crede că afacerile locale se află la un nivel primar. „Businessul românesc este în dezavantaj faţă de cel străin, este mic, incapabil să facă faţă competiţiei internaţionale. N-are rost să creăm bănci sau societăţi naţionale, uşor de vândut. E un populism ieftin. Să fim prima dată performanţi aici, vorba aceea: „Mai bine în satul tău fruntaş!". România este în pericol de a pierde siderurgia, energia convenţională, şi industria automotive", spune Sturza.

Vasile Iuga, asociat în cadrul companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC) România, a îndemnat antreprenorii să colaboreze. „Să înceteze războiul româno-român! Concepţia că toţi oamenii de afaceri sunt nişte bandiţi este greşită; ei creează valoare, locuri de muncă. Guvernul să facă tot ce poate, dar să facă tot ce a promis. Să facă legi bune, că legile proaste ne afectează. Ministerul pentru IMM trebuie să fie Ministerul Capitalului Românesc. Nu vrem să fim naţionalişti, trăim într-o lume globalizată, dar să învăţăm că există companii stabile, şi companii nomade, cum a fost Nokia la Cluj. Dacă nu vrem să rămânem un neam sau un teritoriu şi nu un stat, trebuie să lucrăm împreună, să facem produse cu valoare adăugată mare. Domeniul auto nu va pleca din România dacă vom avea un centru de cercetare puternic, vor veni furnizorii, subcontractorii", susţine Iuga.

Afacerile de familie sunt un motor de creştere economică dar au nevoie de sprijinul guvernului printr-un cadru fiscal şi legislativ stabil, investiţii în infrastructură şi educaţie, conform unui raport asupra antreprenorului român prezentat ieri de PwC. Atuurile acestora sunt deciziile rapide şi flexibile, implicarea şi responsabilitatea, structura de management simplă şi mai puţin birocratică, spiritul antreprenorial dublat de inovaţie, iar neajunsurile - blocajele financiare, dificultatea de atragere a talentelor, succesiunea şi transferul afacerii, separarea businessului de viaţa de familie, uzura morală şi lipsa de informaţii în comparaţie cu marile companii. Cu această ocazie, Facultatea de Business a inaugurat noua sa catedră de antreprenoriat şi afaceri de familie PwC, unde specialiştii privaţi vor susţine cursuri universitare şi postuniversitare, vor iniţia dezbateri şi vor efectua studii de piaţă. La eveniment au luat parte oameni de afaceri, universitari, politicieni.

Toată lumea spre Europa

77% dintre cei chestionaţi sunt de acord că afacerile de familie au spirit antreprenorial şi 74% capacitatea de a se inventa. 71% au avut creştere anul trecut, iar 61% susţin că vor avea aceeaşi tendinţă în viitorii cinci ani. Provocările interne sunt legate de recrutare (39%), reorganizarea companiei (32%), iar cele externe, condiţiile pieţei (52%), regimul fiscal (42%), concurenţa (32%). Problemele cheie în următorii ani vor fi situaţia economică generală (81%), nevoia de inovare, războiul preţurilor (câte 55%). Principala lor destinaţie de export este Europa (69%). Internaţionalizarea afacerilor se leagă de competiţie (28%), înţelegerea diferenţele culturale (21%) şi identificarea unor parteneri adecvaţi (28%).

Moştenire sau vânzare

84% dintre respondenţi au membri de familie care lucrează în companie la nivel de senior management, iar 55% au în consiliul director membri din afara familiei. În conflictele de familie care apar ei folosesc îndeosebi recompensarea performanţelor (52%), înţelegeri ale acţionarilor (39%) şi consiliul de familie (32%). Planurile lor se referă la transferul proprietăţii (52%), vânzarea sau listarea (23%) şi angajarea unui management profesionist (19%). 78% dintre proprietari îşi păstrează angajaţii în perioade mai dificile, iar 71% dintre ei spun că autorităţile trebuie să le faciliteze accesul la finanţare.