Negocieri pentru construcţiile noi ale oraşului

Între proprietari care vor să construiască şi vecinii nemulţumiţi de apariţia unei noi clădiri trebuie o soluţie de echilibru, susţine primarul-mediator.

Proiectul unui imobil cu trei etaje propus în cartierul Mărăşti şi prezentat în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) Cluj-Napoca i-a adus în faţa urbaniştilor clujeni pe vecinii nemulţumiţi de apariţia unei astfel de clădiri în zonă.

Planul Urbanistic de Detaliu (PUD), cu patru beneficiari persoane fizice, vizează construirea unui imobil de locuinţe colective cu demisol, parter, două etaje şi un al treilea retras pe str. Abrudului nr. 19. Clădirea are, potrivit propunerii, opt apartamente şi ar fi construită pe un teren de 444 mp. „Imobilul cu opt apartamente e lipit de clădirea de la nr. 17 şi are acelaşi regim de înălţime. Locurile de parcare necesare vor fi asigurate în incintă şi la demisol", a explicat Valentin Moldovan, arhitectul care a susţinut proiectul.

Nemulţumiţi de proiectul viitorului bloc, vecinii dintr-un imobil din zonă, de pe str. Dâmboviţei, care ar fi cei mai afectaţi de ridicarea noii clădiri au venit în şedinţa CTATU cu plângerile.

„Nu suntem de acord cu această clădire pentru că e foarte mic spaţiul disponibil. Ei spun acum că va fi şi spaţiu verde, că vor fi parcări, dar un teren de 444 mp e foarte mic", s-a plâns unul dintre vecini. Ridicarea unui bloc cu trei etaje în zonă ar crea disconfort şi lipsă de intimitate pentru locuitorii de aici, iar lucrările de construire şi şantierul noii clădiri vor aduce daune pentru apartamentele vecinilor, au mai susţinut aceştia. De cealaltă parte, arhitectul proprietarilor a subliniat însă că proiectul respectă prevederile din legislaţie şi că asigură inclusiv necesarul de spaţii verzi.

Situaţia actuală rezultă din suprapunerea a două ţesuturi diferite (parcele de case şi blocuri comuniste), a susţinut arhitectul Şerban Ţigănaş, membru al CTATU, care a sugerat să se analizeze o soluţie de compromis, posibil o construcţie mai redusă ca dimensiuni, "potrivită cu parcela". „Cinci niveluri (demisol, parter şi trei etaje, n. red.) mi se pare o ridicare excesivă. Se poate construi mai puţin. Deranjul creat de un şantier nu este un argument pentru a stopa un proiect. Celelalte probleme, de însorire, de asigurare a intimităţii trebuie verificate", a mai spus Ţigănaş.

"Într-un cartier de locuinţe cu apartamente ultimul lucru de care e nevoie e să faci alte apartamente. Acesta e de fapt şi unul dintre principiile aflate la baza noului Plan Urbanistic General. Într-un cartier de locuinţe trebuie văzut ce funcţiuni sunt necesare, nu să faci alte locuinţe în plus", a intervenit arhitectul Eugen Pănescu, membru al CTATU şi în echipa care a lucrat la noul Plan Urbanistic General al municipiului. O funcţiune comercială ar putea fi şi în beneficiul investitorilor, a sugerat arhitectul Mihaela Agachi, care a subliniat că Dâmboviţei e artera comercială a cartierului, iar parcela în discuţie are acces la această stradă.

„Nu e nicio problemă ca la parter să prevedem alte funcţiuni decât locuire", a menţionat Moldovan. Între proprieratii care vor să îşi utilizeze terenul şi vecinii îngrijoraţi, membrii CTATU nu au dat un verdict în şedinţa de luni. „Oricine are o proprietate poate să o folosească, respectând regulile în vigoare. Trebuie să ajungem la un echilibru, cu satisfacţie pentru ambele părţi", a intervenit primarul Emil Boc, cel care conduce şedinţele de urbanism. În final, membrii CTATU au convenit că proiectul trebuie să revină cu modificări, dar va fi introdus cu prioritate pe ordinea de zi.