Noua modă la Cluj: întreprinderile sociale

Persoanele din grupurile vulnerabile primesc o şansă de a se integra pe piaţa muncii. De această dată sunt ţinta unei iniţiative ce vizează înfiinţarea a nouă întreprinderi sociale, dintre care patru la Cluj. Pe bani europeni.

 

Programul proaspăt lansat, intitulat "Sprijin integrat structurilor de economie socială", îşi propune ca în următoarele 12 luni să crească gradul de ocupare pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile, în mod deosebit a celor din comunităţile rurale, prin crearea de noi oportunităţi profesionale, consilierea acestora în carieră şi organizarea unor sesiuni de formare profesională.

Derulat în regiunile Vest, Nord-Vest şi Centru, în cadrul iniţiativei vor fi înfiinţate nouă centre sociale, patru în judeţul Cluj, trei în Harghita şi două în Timiş, fiecare dintre ele oferind cinci locuri de muncă.

"Întreprinderile sociale sunt cele care practic materializeză conceptele economiei sociale: sunt firme care pe lângă scopul de a genera venit şi de a avea activitate pe piaţă, au şi scopuri sociale şi educaţionale, de incluziune. De exemplu, în cazul proiectului nostru, majoritatea creează locuri de muncă pentru persoanele vulnerabile şi în situaţii de risc, persoane de etnie romă, persoane dintr-o anumită categorie socială, persoane cu un nivel scăzut al educaţiei, femei din grupuri defavorizate, persoane din familii monoparentale", a explicat Valentin Filip, maganerul de proiect al Civitas, fundaţia care se ocupă de implementarea proiectului.

La nivelul judeţului Cluj urmează să fie create o croitorie în Floreşti, un atelier de case modulare în Apahida, o staţie de ambalare în Ciurila şi un centru de marketing în Cluj-Napoca. Mai departe, în Harghita, vor fi înfiinţate un atelier de construcţie de căsuţe poştale din metal, un centru de amenajarea şi curăţarea pajiştilor şi încă o croitorie, iar la Timişoara, un centru cultural şi unul comunitar.

"Croitoria de la Floreşti se va baza pe articole mai mici, pe sectorul de cadouri. Cea din Harghita se va centra pe produse de masă, de exemplu cuverturi de pat, bineînţeles personalizate cu elemente specifice zonei", a precizat Filip.

În prima parte a proiectului, se vor face mai multe vizite în comunitate, pentru a identifica beneficiarii direcţi ai proiectului, după care aceştia urmează să fie angajaţi în structurile nou înfiinţate şi să participe la cursuri de formare profesională, axate atât pe competenţe specifice sectorului în care vor activa, cât şi pe competenţe generale, cum ar fi cele de comunicare sau de folosire a calculatorului. Ei vor avea parte de consiliere pe întreaga durată de derulare a programului, scopul final fiind ca la sfârşit, firmele lor să fie autosustenabile.

Finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013, proiectul este implementat de Fundaţia Civitas în parteneriat cu Centrul pentru Politici Publice din Cluj-Napoca şi NESst Timişoara.

Întârzieri la Mechel

Primul proiect de combinat social din România a fost programat pentru a oferi locuri de muncă disponibilizaţilor de la combinatul Mechel din Câmpia Turzii. Proiectul prin care se dorea găsirea de locuri de muncă pentru disponibilizaţii de la Mechel este unul dintre cele mai complexe care s-au făcut vreodată la noi în ţară, însă principalul obiectiv al proiectului, construirea unui combinat social pe fonduri europene, în care angajaţii să fie şi acţionari, s-a împotmolit în vară, deşi trebuia să fie gata la începutul acestui an.
 
Firma din Câmpia Turzii făcea parte din grupul rus Mechel. A fost privatizată în 2003. Iniţial a fost preluată de firma Conares Trading, înregistrată în Elveția. Conares a devenit ulterior parte a grupului rus Mechel. În 2012, mai erau 1.050 de angajaţi care au rămas ulterior fără locuri de muncă. În urma unei decizii luate de Tribunalul Comercial Cluj, Mechel Câmpia Turzii a intrat în insolvenţă, în aprilie 2013. În luna februarie 2013 grupul rus a vândut toate proprietățile sale din România, inclusiv combinatul de la Câmpia Turzii, către firma Invest Nikarom din București.