Oamenii de afaceri, nemulţumiţi de colectarea impozitelor la Bucureşti: "banii ar fi împărţiţi mai bine dacă ar fi administraţi de la Cluj" VIDEO

Cei mai importanţi 15 agenţi economici ai Clujului au virat nu mai puţin de 28 de milioane de euro la bugetul statului, în primele 9 luni ale anului. Banii merg la Bucureşti, lucru care îi nemulţumeşte pe oamenii de afaceri locali. Ei spun că fondurile ar putea fi împărţite mai bine dacă ar fi administrate de la Cluj. Vezi ce spun aceştia, în materialul video.

Potrivit datelor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj, cel mai mare contribuabil din judeţul Cluj la bugetul consolidat al statului este societatea Hidroserv, care de la începutul anului a făcut plăţi de peste 13 milioane de lei. Pe locul al doilea, cu patru milioane de lei mai puţin, este societatea Grup Şapte, urmată la mică distanţă de Ax Perpetuum. În clasament mai apar societăţi ca Polus Transilvania Companie de Investiţii, Diferit, Net Brinel ori AROBS Transilvania.

TOPUL CONTRIBUABILILOR

1. Hidroserv 13,35 mil. lei
2. Grup Şapte 9,39 mil. lei
3. Ax Perpetuum 9,29 mil. lei
4. Polus 8,89 mil. lei
5. Direct Line 8,61 mil. lei
6. Reif Infra 8,13 mil. lei
7. Pilkington 7,18 mil. lei
8. Diferit 7,07 mil. lei
9. Net Brinel 7,05 mil. lei
10. Endava 6,81 mil. lei

Oamenii de afaceri sunt nemulţumiţi că banii lor sunt administraţi însă la nivel naţional, ceea ce îi nemulţumeste pe oamenii de afaceri din Cluj.

"Suntem, de regulă, o ţară centralizată. Nu-mi place că suntem centralizată, dar nu depinde de mine centralizarea sau descentralizarea. Însă cred că dacă laşi unei comunităţi o doză mai mare din resursele pe care le creează va fi mai motivată să-şi plătească local taxele şi le va folosi mai bine decât să fie împărţite la centru", spune directorul şi fondatorul Brinel, Marcel Borodi.

"Mi-ar conveni foarte mult ca banii generaţi în judeţul Cluj să fie gestionaţi de către bugetul local pentru că în final sursa de finanţare pentru tot ce avem în jurul nostru nu pot să vină din altă parte decât din taxele pe care le plătim fiecare dintre noi. O colectare a banilor, aici în judeţ, şi o alocare directă a fondurilor către zona în care se produc mi se pare de bun augur pentru judeţul Cluj", spune directorul Ax Perpetum, Dan Pitic.

Situaţia ar putea să se schimbe de la începutul anului viitor. Prezent la Cluj în urmă cu o lună, ministrul Gheorghe Ialomiţianu a promis că o parte din marile companii vor trece din nou în administrarea DGFP Cluj.

Directorul adjunct al DGFP Cluj, Cristian Jude, spune că instituţia nu are date despre câţi dintre contribuabili ar urma să fie rearondaţi Finanţelor clujene. "În momentul de faţă nu avem la dispoziţia noastră nici un fel de analize vis-a-vis de rearondarea acestora pentru anul 2012.  Analizele, mai mult ca sigur, sunt făcute la nivelul Ministerului de Finanţe şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Până în momentul de faţă nu avem date suplimentare sau informaţii legate de noua selecţie sau câţi contribuabili urmează să fie rearondaţi la DGFP Cluj", arată el.

În total, 113 societăţi comerciale din judeţul Cluj sunt considerate mari contribuabili şi se află în administrarea direcţiei generale de la Bucureşti.