Patronii din Cluj ajung mai greu în faliment

Clujul stă bine la firmele care au intrat în stare de insolvență în acest an față de județe care au o activitate economică mult mai redusă.

La nivel regional, cel mai provocator mediu de afaceri ca insolvențe îl reprezintă București, cu 669 de cazuri în primele opt luni, urmat de Bihor (328), Timiș (222), Constanța (198), Iași (165) și Cluj (154),  arată o analiză a Sierra Quadrant. La polul opus se aflau Botoșani și Vaslui, cu câte 20 de cazuri de insolvență.

Consumul, principalul motor al creșterii economice, începe să dea rateuri, iar inflația, blocajul financiar, deprecierea leului și scăderea vânzărilor creează tot mai multe dificultăți companiilor din comerț. 1.200 de firme din acest sector au intrat în insolvență în primele opt luni. Numărul insolvențelor din retail, din august, era de 10 ori mai mare decât în ianuarie.

Într-o economie extrem de fragilă, precum cea românească, bazată pe consum mai ales din import, intrarea unei firme în dificultate financiară poate crea probleme majore pe scară largă, afirmă experții. Cum 90% dintre firmele românești sunt slab capitalizate, neavând la dispoziție resursele financiare pentru a rezista provocărilor, intrarea unui partener în insolvență poate atrage probleme în cascadă, pe tot lanțul economic.

Potrivit Oficiului Național al Registrul Comerțului (ONRC), 1.244 de firme de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul / repararea autovehiculelor şi motocicletelor au intrat în insolvență în august, număr aproape egal cu cel al firmelor din primele trei luni.

,,Cazurile de insolvență din comerț reprezintă majoritatea, într-o economie în care, în primele opt luni au fost semnalate 3.978 de noi cazuri. Este o creștere semnificativă care tinde să se accentueze în ultimul trimestru. Este o tendință negativă, înregistrată și în anii trecuți, semestrul II și în special ultimul trimestru marcând declanșarea procedurilor de insolvență în cadrul a mii de firme, pe fondul acumulării problemelor financiare”, afirmă analiștii.

Pe fondul accentuării blocajului financiar și tendinței de dezintermediere și conservare a business-urilor, numărul insolvențelor din 2019 ar putea trece de 9.000. Pe locul doi se situează sectorul construcțiilor, cu 589 de cazuri, industria prelucrătoare (469), transporturi și depozitare (315) și hoteluri - restaurante (310).

“Firmele aflate în insolvență au un plan de restructurare pe care trebuie să-l urmeze și sunt monitorizate suplimentar de specialiști în domeniu. Au un comportament de business chiar mai predictibil comparativ cu o firmă obișnuită. Un parteneriat cu o firmă aflată în insolvență poate aduce multiple avantaje – plăți la timp, tarife avantajoase, condiții optime de livrare”, conform Sierra Quadrant.

Avem cel mai slab antreprenoriat din Europa

Chiar dacă numărul companiilor intrate în insolvență a scăzut cu 30% față de anul trecut tendința trebuie pusă în legătură directă cu creșterea mare a numărului firmelor radiate, cu 46%, la 78.733. 100.000 de firme au fost suspendate, lichidate și radiate în primele opt luni din 2019, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă.

Cele mai multe firme aflate în insolvență în perioada 2013-2019 sunt din categoria microîntreprinderilor (94%), urmate de firmele mici (4,5%), dovadă că forța financiară redusă reprezintă o componentă importantă în situațiile de risc.

Într-un mediu economic tot mai dificil generat de inflația semnificativă, de întârzierile la plată și de scăderea comenzilor, IMM-urile se descurcă tot mai greu, mai ales că accesul la finanțare este în continuare extrem de dificil și costisitor.

S-a ajuns ca România să înregistreze, în ultimii trei ani, cel mai ridicat număr de companii care își întrerup activitatea din Europa, iar aceasta în contextul în care avem cel mai slab antreprenoriat de pe continent, doar 26 firme / 1.000  locuitori.

“O firmă intră în insolvență, în România, în primul rând ca urmare a blocajului financiar, determinat de resursele insuficiente financiare de care dispune la un moment dat, de investițiile greșite și de lipsa unei strategii de risc fundamentate pe realitățile din economie. Există lacune serioase în materie de know-how de risc, de educație economică, în multe firme, de la ultimul angajat până la director economic, financiar sau patron”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener fondator al Sierra Quadrant.

Analiza a fost realizată pe baza statisticilor privind dinamica mediului de business prezentate de ONRC pentru perioada ianuarie – august 2019. Sierra Quadrant este specializată pe lucrări de administrare și lichidare dificile și complexe, caracterizate prin patrimoniu mare. Compania a finalizat 650 de proceduri de faliment și lichidare.