Plătiţi birurile, vă relaxăm fiscal!

 
Anul trecut, instituţia a administrat 960.000 de contribuabili din cele şase judeţe subordonate: Cluj, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Sălaj. Dintre aceştia, 680.000 sunt înregistraţi prin codul numeric personal, 180.000 persoane juridice (dintre care 29.000 de firme inactive), 100.000 cu certificat de înregistrare fiscală. 63.000 de firme erau plătitoare de impozit pe profi şi 76.000 microîntreprinderi plătesc impozitul pe venit.

Din măsurile de executare silită, regionala clujeană a avut în 2014 încasări de 1 miliard de lei de la persoanele juridice. Prin procedurile de executare silită, 705 milioane de lei a obţinut din somaţii, 389 de milioane din popriri şi 13 milioane din valorificarea bunurilor, fiind organizate 491 de licitaţii. Restituirile de taxă pe valoarea adăugată s-au ridicat la 806 milioane de lei, iar sumele de restituit rezultate din diferenţele din declaraţiile de venit au fost de 6,5 milioane. 
 
DGRFP a procesat anul trecut 2,4 milioane de declaraţii, 1,9 milioane fiind depuse electronic, potrivit unui raport prezentat luni de Ioan Pop, director executiv colectare. Instituţia are în subordine 2,8 milioane de locuitori, 15 municipii, 28 de oraşe şi 403 comune, iar ca teritoriu, 14% din suprafaţa României. Strategia vizează combaterea evaziunii fiscale, reducerea costurilor conformării şi a celor de administrare, tratamentul unitar al contribuabililor, transparenţă şi simplificare.

Costul colectării a 1 milion de lei a scăzut de la 22.000 la 19.000 de lei, iar cheltuielile cu personalul necesare obţinerii acestei sume, de la 21.000 la 18.000 de lei, în intervalul 2013-2015. „Printre obiectivele pe care ni le-am propus se numără identificarea muncii subdeclarate sau nedeclarate, a firmelor fantomă şi a operaţiunilor fictive, mai buna supraveghere a produselor accizabile, controale în trafic, combaterea traficului cu ţigarete şi tutun la frontieră, a mărfurilor contrafăcute şi periculoase, a preţurilor de dumping, a traficului ilicit cu droguri, specii protejate, metale preţioase”, a menţionat Pop.  
 
Un sondaj pe care l-a comandat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) relevă faptul că, în România, contribuabilii îşi depun declaraţiile fiscale, dar nu se conformează atunci când trebuie să îşi achite contribuţiile. „Avem modelele poliţist-infractor şi serviciu-client, iar pe ultimul îl vizăm. Când instituţia este percepută ca foarte puternică, atunci creşte gradul de conformare silită, adică de frică, însă noi vrem să existe o conformare voluntară a contribuabililor.

Din păcate, trebuie să recunoaştem că nivelul de încredere în fisc este foarte scăzut la această oră. Nu putem să facem relaxare fiscală fără ca oamenii să conştientizeze că acest lucru se va întâmpla doar dacă îşi plătesc toate contribuţiile la termen. România este în media Uniunii Europene în privinţa fiscalităţii. În ţările nordice, ea este foarte ridicată, dar conformarea voluntară ajunge la peste 90%”, susţin reprezentanţii ANAF. 
 
Principalele bariere enumerate de respondenţi (contribuabili şi funcţionari de ghişeu) sunt legislaţia deficitară, birocraţia, presiunea fiscală, criza economică. Neconformarea la plata voluntară e provocată de taxele prea mari, lipsa de lichidităţi băneşti, deosebiri în estimarea diferenţei de plată de către contribuabili şi fisc. Una dintre concluziile studiului este că între declararea ridicată şi conformarea redusă se produce un blocaj, urmat de controale şi de executări silite.

Neconformarea la plată se manifestă în aceeaşi măsură şi la persoanele fizice autorizate, şi la marii contribuabili. 60% dintre cei chestionaţi au spus că folosesc mijloacele electronice la distanţă, urmaţi de cei care accesează portalul ANAF, cei care apelează la asistenţa direct la ghişeu, prin telefon şi e-mail. 85% dintre respondenţi sunt mulţumiţi de serviciile oferite de instituţie, dar mai puţin de soluţionarea petiţiilor sau de formularea răspunsurilor.

Principalele surse de informare sunt, în ordine, site-urile instituţiilor de finanţe, ghişeele, telefonul la unitatea de administrare fiscală, e-mailul şi mass-media. Sondajul prezentat la Cluj face parte din proiectul pentru dezvoltarea unui parteneriat viabil între ANAF şi beneficiarii direcţi în scopul eficientizării sistemului de colectare a veniturilor publice şi este cofinanţat din bani europeni din Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. 
 
Prezentare poticnită
 
Cu toate că proiectul ANAF a înghiţit 1,6 milioane de euro, prezentarea de la hotelul de patru stele Belvedere nu s-a ridicat la un nivel corespunzător. Studiul a fost proiectat neinteligibil pe ecran, videoclipul publicitar „România funcţionează cu taxele tale” aproape că nu s-a auzit, iar microfoniile au pigmentat prezentările. Pentru că interpretarea sondajului părea a nu se mai termina, organizatorii au dat drumul la „tractorul” de produs aer condiţionat din tavan, alungând nefericiţii participanţi din zona utilajului respectiv.