Presiuni pentru un Cluj mai mare

Presiuni pentru un Cluj mai mare
Proprietarii de terenuri la periferia oraşului vor să introducă în intravilan suprafeţe pentru locuinţe. Nu se acceptă fără spaţii verzi publice şi dotări, susţin reprezentanţii administraţiei.

Trei propuneri de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) pentru proiecte în zonele Pomet, Dealul Steluţa şi Valea Fânaţelor au fost prezentate în şedinţa de ieri a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU). Noile dezvoltări ar trebui să aibă, conform regulamentelor în vigoare, spaţii publice, parcuri şi dotări, gen grădiniţe şi creşe.

Prima din lista de propuneri pentru acceptarea de noi zone construibile a fost cea a unui beneficiar privat, Augustin Blenche, care a solicitat introducerea în intravilan a unui teren de 1.440 mp pe str. Pomet, pentru construirea de locuinţe. Proiectantul care a susţinut documentaţia a recunoscut că propunerea nu se încadrează în Hotărârea de consiliu local ce reglementează modalitatea de introducere în intravilan, suprafaţa fiind prea mică. Nici interesul public nu a putut fi demonstrat în acest caz. Proiectul va continua în perioada de după intrarea în vigoare a noului PUG, cu noile reguli de urbanizare. Membrii CTATU au sugerat însă ca demersurile să se facă împreună cu vecinii, cum, de altfel, era şi recoman-darea anterioară pentru studierea relevantă a zonei.

Cu o solicitare pentru o suprafaţă mult mai extinsă a venit asociaţia Bonsai, ce reuneşte mai mulţi proprietari de terenuri în zona Steluţa, care au mai venit cu prezentări la CTATU. Studiul a vizat o zonă de 47 ha. Proiectul a obţinut un aviz de oportunitate, iar în urma recomandărilor urbaniştilor, proprietarii s-au arătat dispuşi să rezerve în teren zone pentru spaţii şi dotări publice. Zonele verzi (pentru agrement) ar urma să ocupe 10 ha, adică 25% din teren, iar 9,3 ha este suprafaţa propusă ca zonă construibilă pentru locuinţe. Beneficiarii s-au interesat totuşi de suprafaţa care trebuie alocată pentru parc şi serviciile de utilitate publică şi dacă aceste obiective, gen creşe şi grădiniţe, pot rămâne în proprietatea celor care deţin terenul.

"În cartierul pe care îl propuneţi trebuie să existe un spaţiu public gen parc, accesibil tuturor. Ca să mă înţelegeţi, mergeţi în Floreşti. Propunerea dvs. seamănă cu ce e acolo şi nu e ceea ce îşi doreşte Clujul. Dacă beneficiarii vor grădiniţă privată, să obţină avize, clasificări, să fie inclusă în listele inspectoratului şcolar, nu să decidă mai încolo că, de fapt, în locul propus pentru grădiniţă se fac birouri. Trebuie să ştim că în zonele respective vor exista puncte de sprijin pentru familiile care se vor muta acolo", a spus primarul Sorin Apostu. El a menţionat că beneficiarii proiectului nu sunt obligaţi să cedeze terenul rezervat pentru realizarea acestor funcţiuni. La discutarea proiectului, membrii comisiei au dorit să afle şi informaţii despre suprafaţa deja construită în zonă. "Cât din teren e construit real, cu sau fără autorizaţie?", s-a interesat arhitectul Eugen Pănescu. Proiectantul nu a avut însă un răspuns ieri, urmând să revină cu precizări.

Asociaţia de proprietari Izidor Bunea a solicitat aviz de PUZ pentru introducerea în intravilan a unei suprafeţe din zona Valea Fânaţelor. Zona studiată are 16 ha, o parte deja în intravilan. Propunerea de introducere în intravilan vizează o suprafaţă de 9 ha. În acest caz, Pănescu a subliniat că o parte din teren este zonă de livezi, cu statut de protecţie şi restricţii de construire. Niciunul dintre proiecte nu a primit aviz, acestea urmând să fie analizate după intrarea în vigoare a noului PUG, au menţionat reprezentanţii secretariatului comisiei. Discuţiile se vor relua după intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General, cu noile reglementări de urbanizare.

Reguli pentru intravilan

Consilierii locali au aprobat în martie 2009 un set de criterii speciale care se aplică măririi intravilanului municipiului. Noul regulament prevede că un PUZ ce vizează introducerea unor terenuri în intravilan va fi declarat oportun dacă va proba interesul public. Adică, dacă se va referi la proiecte ample, care includ şi echiparea cu infrastructură majoră şi utilităţi a zonei din extravilan studiate sau daă va propune zone de agrement de interes municipal sau regional, generatoare de locuri de muncă, şcoli sau grădiniţe. Se acceptă şi proiectele ce constau în corecţii coerente ale actualului intravilan.

 

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte-ne pe Facebookpe Instagram, pe Youtube și pe LinkedIn

loading...
Comenteaza