Previziunile Băncii Transilvania: euro se duce spre 5 lei

Previziunile Băncii Transilvania: euro se duce spre 5 lei

Prețurile de consum se temperează, scad dobânzile, dar se depreciază leul. Acestea sunt estimările analiștilor Băncii Transilvania (BT) Cluj pentru anul electoral 2020.

“Ne așteptăm la decelerarea dinamicii medii anuale a prețurilor de consum (pe indicele armonizat al Uniunii Europene), de la 3,9% în 2019 la 2,9% în 2020, urmată de consolidare în jurul nivelului de 3% în 2021 (3,3%) și 2022 (3,1%).

Acest scenariu este susținut de normalizarea cererii interne, pe fondul rebalansării politicii economice prin consolidare fiscal-bugetară, precum și de perspectiva unui ritm de creștere economică sub potențial în trimestrele următoare pe plan intern, într-un context european caracterizat prin persistența inflației la un nivel redus”. 

Ne așteptăm ca BNR să fie foarte activă pe piața monetară și pe piața valutară pe termen scurt (mai ales dacă percepția de risc pe piețele financiare internaționale se va intensifica), date fiind provocările din sfera echilibrului macroeconomic cu care se confruntă România.

Previzionăm scăderea ratei medii anuale de dobândă la obligațiunile suverane pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie), de la 4,7% în 2018 la 4,5% în 2019, la 4,4% în 2020, la 4,2% în 2021 și la 3,9% în 2022", se menționează în raportul “2020, an de consolidare bugetară” al BT.

“Pe piața valutară prognozăm continuarea tendinței de depreciere graduală a monedei naționale pe termen scurt și mediu, pe fondul provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic și riscurilor la nivelul mixului de politici economice în context electoral. Cursul mediu anual euro/leu ar putea să crească de la 4,75 în 2019 la 4,83 în 2020, la 4,87 în 2021 și la 4,95 în 2022”, notează Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică al BT.

Consum mai mare, importuri mai mari

Estimările provizorii ale Institutului Național de Statistică indicau majorarea produsului intern brut (PIB) cu un ritm trimestrial de 0,5% în trimestrul III din 2019, în diminuare de la 0,6%. Consumul gospodăriilor populației (principala componentă a PIB) a urcat cu 4,3% an/an în trimestrul III, pe fondul climatului pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului.

La polul opus, stocurile companiilor și exportul net au consemnat contribuții nefavorabile la ritmul anual al PIB din T3 (-4,3%, respectiv -2%). În sfera cererii externe nete se evidențiază revizuirea în sus a dinamicii anuale a exporturilor, la 4,2%. Importurile au continuat însă să crească într-un ritm mai puternic (9% an/an).

În intervalul ianuarie-septembrie 2019 economia internă a consemnat un avans de 4% an/an. Se evidențiază redinamizarea investițiilor productive (18,9% an/an), evoluție cu impact pozitiv pentru dinamica economiei pe termen mediu. Consumul final colectiv al administrațiilor publice a urcat cu 10,5%.

Construcțiile au crescut cu 16%, IT-ul, cu 9%

Analiza evidențiază creșterea sectorului de construcții (intensiv în capital și forță de muncă) cu 16,4% an/an, pe fondul majorării venitului real disponibil al populației, continuării programului Prima Casă și nivelului redus al costurilor reale de finanțare. Ramura tehnologia informației și comunicații a crescut cu 8,9%.

Componenta comerț, reparare auto-moto, transport, depozitare și hoteluri, restaurante, catering a urcat cu 4,9% an/an. În sfera pieței forței de muncă numărul de șomeri (15-74 ani) s-a majorat cu un ritm lunar de 0,3%, la 366.100 în noiembrie. Rata șomajului a stagnat la 4% în noiembrie: 4,4% la bărbați și 3,5% la femei.

Prețurile au urcat cu aproape 5% în 2019

Se evidențiază creșterea prețurilor la bunuri alimentare (31% din coș), cu un ritm lunar de 0,84%. Cele la carne, preparate și conserve din carne, ouă și legume și conserve din legume au urcat lunar cu 1-2,5%. Prețurile la mărfuri nealimentare (47% din coș) au consemnat un avans lunar de 0,28% în decembrie: prețurile la combustibili, tutun/țigări și energie electrică, la fel tarifele la servicii (20% din coș).

În 2019 prețurile de consum au crescut în medie cu 3,8%, evoluție determinată de scăderea producției agricole, intervenția statului în economie și climatul pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului. Prețurile la bunuri alimentare, mărfuri nealimentare și tarifele la servicii au urcat cu 4,69%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat riscurile din sfera procesului de consolidare bugetară în context electoral, îndeosebi prevederile din legea pensiilor.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza