Procesul „Luminia" se mută la Oradea. "Ne facem griji"

Recursul unui proces în care Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului a învins un dezvoltator imobiliar, primarul şi Consiliul Local Cluj a fost strămutat la Curtea de Apel Oradea.

Procesul „Luminia" a fost strămutat la Curtea de Apel Oradea. În primă instanţă, Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (APUC) a învins un dezvoltator imobiliar, primarul municipiului şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

Tribunalul Cluj a decis anularea aprobării planului urbanistic zonal şi a autorizaţiilor de construire pentru ansamblul rezidenţial Luminia, al familiei Ciatarâş. Dorin Ciatarâş este directorul Companiei de Apă Someş.

„Procesul a fost strămutat la Curtea de Apel Oradea. Ne facem griji pentru această decizie. Am citit tot felul de ştiri despre cazuri de corupţie la instanţa de la Oradea", a spus Elek Levente, preşedintele APUC.

Acesta se referă la informaţiile conform cărora mai mulţi magistraţi de la Curtea de Apel Oradea au fost anchetaţi şi chiar condamnaţi pentru fapte de corupţie. Printre motivele invocate de avocaţii societăţii Cyane pentru strămutare se află articolele apărute în presă şi faptul că şeful APUC, Elek Levente, a devenit din toamnă şi preşedintele USR Cluj.

Luminia Residence este un ansamblu imobiliar aflat pe strada Eugen Ionesco, în apropiere de Calea Turzii. În hotărârea din 25 septembrie 2007, consiliul local a aprobat construirea pe parcela de 19.939 mp a şase imobile cu spaţii de locuit, de birouri şi de comerţ, cu trei, şapte şi opt etaje.

Dintre cele şase clădiri, una de şase niveluri a fost ridicată, o alta, tot de şase, este "la roşu", iar un al treilea bloc are doar fundaţia realizată. Beneficiarul iniţial a fost Abaris Grup Imobiliare, care a dat faliment. În 2012, Cyane SRL a cumpărat în urma unei licitaţii terenul şi proiectul. În Cyane SRL este acţionară Anca Diana Negrea, o tânără artistă, nimeni alta decât fiica lui Dorin Ciatarâş. Numele Cyane vine, de altfel, din alăturarea numelor Ciatarâş şi Negrea.

Procesul de la Tribunalul Cluj s-a încheiat în septembrie 2016. APUC a reclamat la instanţă faptul că planul urbanistic zonal nu este motivat, deşi se face o derogare de la planul urbanistic general în acest caz, toţi coeficienţii urbanistici fiind majoraţi. Apoi, a subliniat că în proiect apare un drum care, în realitate, a fost transformat în parcări şi că se prevede o stradă care să lege ansamblul imobiliar de Calea Turzii, care nu s-a mai realizat.

„Autorizațiile de construire au fost emise cu încălcarea hotărârii nr. 387/18.10. 2011. Hotărârea atacată a prevăzut în mod expres existența unei căi de acces din Calea Turzii, cale de acces inexistentă la data emiterii autorizațiilor de construire și chiar la data emiterii Hotărârii 603/2007, situație rezultată ca urmare a unor planuri false", arată APUC în plângerea adresată instanţei.