Puterea de cumpărare a clujenilor a scăzut cu 7,3%

Puterea de cumpărare a clujenilor a scăzut cu 7,3%
Uşoara majorare a salariilor în judeţ în perioada 2008-2010 nu a putut compensa creşterea accelerată a preţurilor de consum, conform unui raport al Direcţiei Regionale de Statistică.

Preţurile au crescut cu peste 20% în trei ani la Cluj, iar, în paralel, puterea de cumpărare a clujenilor a scăzut semnificativ, conform raportului "Starea economico-socială a judeţului la sfârşitul trimestrului I din 2011", prezentat ieri de către Direcţia Regională de Statistică (DRS) în faţa Colegiului Prefectural.

Indicele preţurilor de consum în decembrie 2010 a fost de 120,2%, deci o inflaţie de 20,2% faţă de luna decembrie 2007. "Preţurile au crescut în trei ani cu 20,2%", a arătat directorul DRS, Codrea Pop. Puterea de cumpărare a salariaţilor a scăzut în acelaşi interval cu 7,3%. Cele mai mari scumpiri în aprilie 2011 comparativ cu decembrie 2010 au fost la cartofi (+30,3%), legume şi conserve de legume (+22,5%), zahăr (+17,5%) şi făină (+7,98%). O populaţie cât a unei comune mari a dispărut în Cluj în ultimii trei ani. Sporul natural negativ s-a menţinut: persoanele decedate sunt cu 3.103 mai multe decât nou-născuţii. "La noi, în Cluj, populaţia medie a unei comune este de 3.094 locuitori. Practic, a dispărut o comună în trei ani", a precizat Pop. Cea mai importantă cauză a deceselor o reprezintă tumorile: 1.669 în anul 2007, 1.678 în 2008 şi 1.662 în 2010, urmate de bolile aparatului circulator. Dacă medicii în Cluj sunt mai mulţi cu aproape 200, numărul asistenţilor medicali s-a diminuat cu 1.206 la finele lui 2010.

Judeţul are cu 19.000 mai puţini salariaţi faţă de 2008: de la 199.100 s-a ajuns la 180.100. În acelaşi timp, rândurile pensionarilor s-au îngroşat cu 4.760, de la 157.000 la 162.000, iar pensiile medii s-au mărit, în doi ani, de la 732 la aproape 800 de lei. Salariul mediu net în judeţul Cluj, de 1.298 de lei în 2010, a crescut cu doar 85 de lei în doi ani şi este cu 232 lei peste cel din Regiunea Nord-Vest. Construcţia de noi locuinţe în judeţ a scăzut cu aproape jumătate în intervalul respectiv. Dacă în 2008 s-au raportat 7.227 de asemenea unităţi, anul trecut Clujul avea abia 3.169 de locuinţe noi, majoritatea în proprietate privată. "După o dezvoltare considerabilă a sectorului imobiliar, îndeosebi în 2008, în următorii ani activitatea s-a diminuat mult, în 2010 realizându-se doar 43,8% din numărul de locuinţe finalizate în 2008", conform raportului. Suprafaţa agricolă s-a redus cu 16.000 ha faţă de 2010, a crescut terenul nelucrat, vacile sunt mai puţine cu 36.247, iar porcii, cu 80.247, doar oile fiind mai multe cu 48.000 de capete.

Produsul intern brut (PIB) s-a majorat cu două miliarde lei în intervalul 2008-2010, de la 20 la 22,2 de miliarde de lei, în timp ce PIB pe cap de locuitor a crescut anul trecut cu aproape 500 de lei, la 7.625 de lei, apropiindu-se de nivelul înregistrat la finele lui 2008. Potrivit estimărilor instituţiei, creşterea PIB pe 2010 este mai mare cu 1,5% faţă de anul precedent. "PIB pe locuitor exprimat în euro a scăzut din cauza, în principal, a cursului de schimb, care s-a majorat de la 3,6 lei/euro, cât era în medie în 2008, la 4,2 lei/euro în 2009 şi 2010", consemnează raportul. Clujul va avea o creştere economică de 2,5% în acest an, cea mai mare din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, estimează DRS.

Exporturile au ajuns la 2,37 miliarde de euro anul trecut, în creştere faţă de 986 de milioane de euro în 2008, în timp ce importurile s-au majorat de la 2,22 la 2,79 de miliarde de euro în acest interval. "Exporturile au crescut de 2,4 ori în doi ani, iar importurile, de 1,3 ori", susţine directorul DRS. 63,2% din totalul exporturilor judeţului le reprezintă telefoanele mobile produse de Nokia la fabrica din comuna Jucu. Alte exporturi sunt produsele farmaceutice, articolele din mase plastice şi cauciuc, hârtie şi cartoane. "Clujul este unul dintre judeţele unde se produce, chiar dacă în multe zone industria tradiţională nu mai există", a precizat Pop. Cele mai mari importuri sunt făcute pentru aparate şi echipamente electrice (63,9%), iar printre alte bunuri importate se numără combus-tibilii, medicamentele, materialele plastice şi textile, încălţămintea, sticla, vehiculele, aparatura optică şi produsele vegetale.

 

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte-ne pe Facebookpe Instagram, pe Youtube și pe LinkedIn

loading...
Comenteaza