ZIUA de CLUJ vă prezintă analiza economică a Regiunii Nord-Vest (RNV), aşa cum rezultă ea din „Planul de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020", dat publicităţii. Turismul, agricultura, dezvoltarea rurală şi administraţia publică sunt analizate în raportul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV).
În regiune există 14 staţiuni turistice atestate, dintre care două de interes naţional: Băile Felix (Bihor) şi Sângeorz-Băi (Bistriţa Năsăud). Doar patru sunt declarate cu specific de agrement montan: Borşa (Maramureş), Stâna de Vale (Bihor), Fântânele şi Muntele Băişorii (Cluj). Ecoturismul este reprezentat de speoturism (Peştera Urşilor), alpinism (Cheile Turzii), rafting (Râurile Bistriţa şi Crişul Rece), mountain biking. În afară de acestea se mai practică turismul etnografic, de agrement hibernal şi acvatic, cultural, gastronomic, religios şi monahal, agrorural. Există cinci centre de informare turistică: trei în Cluj, câte unul în Bihor şi în Maramureş, precum şi nouă asociaţii de promovare. Dintre cele 329 de agenţii de turism licenţiate, 167 se află în Cluj, 75 în Bihor şi 38 în Maramureş. Circulaţia turistică şi-a accelerat creşterea în 2009 şi a avut o scădere bruscă în 2010-2011. Numărul de unităţi de primire s-a cifrat în perioada 2005-2011 între 480 şi 658, cele mai multe în Cluj, Bihor şi Maramureş. În acest interval s-au înregistrat între 702.000 (2010) şi 908.000 de turişti (2008), majoritatea fiind cazaţi în hotel. Indicele de utilizare a structurii turistice a scăzut de la 32 la 25% în regiune, cele mai lungi sejururi fiind la Băişoara, Tăşnad, Turda, Fântânele şi Ocna Şugatag.
Ponderea agriculturii în RNV este de 8,1% faţă o medie de 1,6% în Uniunea Europeană (UE). Din teritoriul său de 3,4 milioane ha, terenul agricol acoperă 2 milioane ha. Cea mai mare suprafaţă pentru agricultură se află în Bihor (23,6% din teren). Suprafeţele fermelor mici, sub 5 ha, erau cu mult sub cele din UE (88% din total faţă de media europeană de 67%). 98% dintre exploataţiile agricole din RNV erau individuale, iar după apariţia programului SAPARD au apărut persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale. 56% dintre suprafeţele neutilizate aparţin exploataţiilor individuale. Bihorul a contribuit cu un sfert din producţia agricolă a regiunii, cu 2,4 miliarde de lei în 2011. Cea mai mare suprafaţă agricolă în RNV e cultivată cu porumb - 32%, grâu - 13%. Producţia de grâu cea mai mare a fost în Bihor, iar cele mai scăzute, în Maramureş şi Sălaj, Clujul a înregistrat cea mai ridicată producţie din ţară la fasoale boabe, iar cea de soia este competitivă în Bihor şi Satu Mare. Efectivele de animale din RNV au scăzut în 2005-2011 la bovine (27%), porcine (36%), cabaline (36%), păsări (13%), iepuri (64%), creşteri fiind la ovine (26%), caprine (43%), familii de albine (31%). Reducerea bovinelor a cauzat diminuarea cu 7,9% producţie de lapte de vacă şi bivoliţă în 2005-2011, de la 9,5 la 8,7 milioane hl. „Menţinerea acestei tendinţe de scădere poate duce la privarea de o sursă de subzistenţă tradiţională cu specific în economia rurală a regiunii. În schimb, au crescut efectivele la categoriile de animale în cazul cărora îndeplinirea standardele UE a fost mai uşoară. Creşterea caprinelor, ovinelor şi albinelor prezintă avantaje ca întreţinere şi înmulţire facile şi cerere de produse pe piaţă", constată ADRNV. Cantitatea de lapre de oaie şi capră a urcat de la 676.000 la 837.000 hl (+24%), producţia de lână, de la 2.553 la 3.118 tone (+22%), iar cea de miere, de la 2.407 la 3.159 tone (+31%). Producţia de ouă s-a diminuat cu 13%, de la 1,03 la 0,89 milioane de bucăţi. Terenurile degradate şi neproductive au crescut de la 96.000 la 108.000 ha în cei şase ani şi s-au efectuat puţine lucrări de îmbunătăţiri funciare. „Nu s-a irigat efectiv cu cel puţin o udare nici un teren agricol, deşi în Bihor, Cluj şi Satu Mare există terenuri agricole amenajate pentru irigaţii. În cea mai mare pondere (60,2%) se aplică îngrăşăminte azotoase. Erbicide s-au aplicat pe 16,8% din totalul suprafeţelor agricole, pe arii cam de două ori mai mari decât fungicide şi insecticide", consemnează raportul.
Regiunea cuprinde 403 comune şi 1.800 de sate, ce acoperă 85% din suprafaţă. Cea mai mare era Floreşti (Cluj), cu 14.000 de locuitori în 2011, a cărei populaţie a urcat cu 86% în perioada 2002-2010, urmată de Poienile de sub Munte (Maramureş) şi Apahida (Cluj), cu câte 10.200. Cele mai mici comune erau Ploscoş (Cluj) - 672 locuitori, Valea Ierii (Cluj) - 909, Zalha (Sălaj) - 951, Poienile Izei (Maramureş) - 967. Doar 333 de comune aveau reţele de apă şi canalizare, numai 108 gaze naturale şi doar una distribuţie centralizată de energie termică. Combustibilul cel mai folosit este lemnul. Dezvoltarea echilibrată a localităţilor rurale din RNV este dificilă şi din cauza faptului că populaţia rurală are o capacitate scăzută de a accesa fonduri europene pentru diversificarea activităţilor economice, ca urmare a gradului scăzut de educaţie, implicare şi responsabilitate a locuitorilor, conform raportului. „RNV, cu venituri modeste privind execuţia bugetară, demonstrează posibilităţi limitate de a genera venituri la nivelul administraţiei publice locale şi regionale. Două judeţe, Bihor şi Cluj, au posibilităţi financiare ce le-ar permite o autonomie financiară faţă de nivelul central, conducând astfel şi la posibilităţi decizionale locale mai aproape de cetăţean. Regiunea ocupă un modest loc 4 (3) la cheltuieli şi subvenţii, ceea ce semnifică o dependenţă financiară de bugetul central şi doar în cazul a două judeţe putem vorbi de o oarecare autonomie financiară ce s-ar putea crea datorită veniturilor proprii ce se pot genera", constată specialiştii ADRNV. Cele mai substanţiale fonduri europene le-a atras până la finele lui 2011 Consiliul Judeţean Sălaj - 310 milioane de lei, urmat de Cluj - 234 milioane şi Bistriţa Năsăud - 218 milioane, iar la primării, Oradea - 307 milioane, Cluj-Napoca - 170 milioane şi Bistriţa - 99 milioane. Concluzia raportului este că autorităţile publice se confruntă cu lipsa de viziune strategică, având puţine preocupări la nivel de judeţ şi de municipii privind planificarea pe 2014-2020, precum şi de cultură partenerială, cu lipsa de parteneriate cu organizaţii pentru a dezvolta interesele comunităţii.
Fonduri structurale atrase de judeţe
1. Sălaj 310 mil. lei
2. Cluj 234 mil. lei
3. Bistriţa N. 218 mil. lei
4. Maramureş 157 mil. lei
5. Bihor 105 mil. lei
6. Satu Mare 73 mil. lei
Fonduri structurale atrase de primării
1. Oradea 307 mil. lei
2. Cluj-Napoca 170 mil. lei
3. Bistriţa 99 mil. lei
4. Baia Mare 57 mil. lei
5. Zalău 40 mil. lei
6. Satu Mare 10 mil. lei
Sursa: ADRNV
