Râurile Transilvaniei, o comoară de 800 de milioane de euro

50 de investitori cu afaceri în domeniul energiei s-au adunat ieri la Cluj pentru dezvolta o reţea de microhidrocentrale pe râurile cu căderi mari de apă, în special din zona Transilvaniei, care pot genera o putere totală de 500 MW. Austriecii se oferă să asigure atât echipamentul, cât şi suportul financiar necesar pe o piaţă estimată la 800 de milioane de euro.

"Din cercetările efectuate, pentru amenajări de până la 4 MW s-ar preta 100 dintre cele peste 187 de cursuri de apă analizate în România, majoritatea situate în interiorul arcului carpatic şi în afara curburii acestuia. Investiţia necesară pentru o asemenea putere este de 6 milioane de euro şi se poate amortiza în 5-6 ani, cum se acordă acum certificatele verzi pentru energie, însă pe viitor se va reduce la 2-3 ani. Râurile care se pretează nu sunt neapărat cu debit mare, cât cu căderi mari de apă. Centralele vor fi mai greu de amplasat pe râurile din parcurile naţionale, ce au reglementări mai stricte, dar există cursuri ce permit instalarea lor. Inclusiv în Cluj-Napoca, la căderea de apă a Someşului de la Camera de Comerţ se poate instala o centrală. Estimăm o piaţă de 800 de milioane de euro pentru aceste microhidrocentrale în România", ne-a declarat Călin Bohuş, directorul companiei de consultanţă 4C Project Consulting.

Primul proiect al acesteia a fost implementat în Transilvania cu ajutorul unui investitor din Gherla, societatea Rott Haus Construct, care a dat în funcţiune luna trecută o primă centrală din cadrul amenajării hidroenergetice de pe râul Budac-Bistriţa, lucrare demarată în 2010. Investiţia totală pentru o putere instalată de 2,7 MW va fi de 3,5 milioane de euro, dintre care 1,7 milioane o reprezintă prima unitate, de 0,7MW, cu o putere de energie de 2.300 MWh. "Obiectivul nostru principal îl reprezintă exploatarea potenţialului hidroenegetic pe care îl au apele curgătoare din zonele montane ale României, în special bazinele hidrografice Someş-Tisa, Mureş, Siret, Olt şi Crişuri", precizează reprezentanţii consultantului. Astfel de investiţii sunt deja demarate în judeţele Bihor, Maramureş, Alba, Harghita, Suceava şi Neamţ.

"România are un potenţial extraordinar în piaţa producţiei de energie hidro pentru că este la început. Austria deja a implementat la scară largă conceptul de energie «verde». Noi furnizăm echipamentele, însă avem posibilitatea să atragem în acest gen de afacere mai multe bănci, îndeosebi pe cele din Austria. Protejarea ecosistemului este o parte importantă a filosofiei noastre de afaceri. Până acum ne-am implicat în două proiecte din Braşov şi Sibiu. Microhidrocentralele reprezintă viitorul pieţei de energie, iar România are resursele necesare dezvoltării sectorului energetic", a menţionat Marius Hager, director general al Global Hydro Energy, furnizor austriac care fabrică anual 40 de turbine. Participanţii la dezbateri au subliniat că, în conformitate cu o directivă din 2009 a Comisiei Europene, energia "verde" va trebui să reprezinte în România, până în 2020, 24% din consumul energetic, faţă de 19% în 2011.

"Numărul de certificate verzi va fi redus de la 3 la 2 pentru energia electrică obţinută din resurse geotermale, biomasă, biolichide şi biogaz, respectiv de la 3 la 1 pentru gazul de procesare a deşeurilor şi cel de fermentare a nămolurilor. Se menţine numărul de certificate verzi pentru energie hidraulică, eoliană, solară şi biomasă obţinută din culturi energetice", au informat reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie. Menţionăm că producatorii de energie din surse regenerabile livrată în reţeaua electrică beneficiază de o schemă de susţinere prin certificate verzi, pe care le pot vinde cu 27-47 euro/certificat. Conferinţa "Dezvoltarea investiţiilor în domeniul hidroenergetic în România", parte a unui proiect de atragere de investiţii în domeniu, a reunit potenţiali investitori, furnizori de echipamente şi soluţii tehnice, bănci, instituţii sau companii de resort, printre care Administraţia Naţională Apele Române, Consiliul Concurenţei sau Hidroelectrica.

10 finanţatori pentru Tarniţa

Cel mai mare proiect energetic din Cluj este cel de la Tarniţa-Lăpuşteşti, de 1,5 miliarde de euro, pentru care consorţiul de consultanţă implicat a fost contactat de 10 finanţatori. Deloitte, coordonatorul consorţiului, a contactat 150 de investitori strategici şi financiari. Toate cele 4 grupuri energetice vor fi funcţionale în 2019. Hidroelectrica ar urma să asigure 200-300 de milioane de euro, restul venind de la investitori privaţi sau credite bancare. Hidrocentrala va genera 1.000 MW.