Război pe cursul valutar! BNR: Este pusă la îndoială încrederea în România/ PSD: BNR este responsabilă de curs

Adrian Codîrlaşu, preşedinte asociaţiei analiş­tilor financiari CFA România, apreciază că şocul s-a mai temperat în privinţa cursului leu/euro, însă pentru viitor anticipează creşterea volatilităţii pe pieţele financiare româneşti din cauza ordonanţei de urgenţă 114/2018, care a determinat o aversiune la risc puternică a investitorilor.

„Cred că acum cursul este într-un echilibru relativ. Şocul s-a mai temperat poate pentru o perioadă, însă opinia mea este că vom avea volatilitate în viitor, în general pe pieţele financiare româneşti, din cauza acestei situaţii cu ordonanţa. Nu numai pe curs de schimb, ci şi pe celelalte pieţe“, a declarat Adrian Codîrlaşu la emisiunea ZF Live.

Pe pieţele internaţionale cursul euro/leu a deschis ieri la 4,634, iar la prânz un euro se tranzacţiona cu 4,77 lei, în creştere cu 0,15% faţă de nivelul de deschidere, potrivit investing.com. Cea mai recentă cotaţie oficială a BNR, din 23 ianuarie, afişa un curs euro/leu de 4,7569. Faţă de ziua de marţi, leul s-a depreciat miercuri cu aproape 1%, în timp ce faţă de finalul anului 2018 leul a pierdut aproape 2% din valoare.

Articolul integral AICI!

PSD sugerează pe Facebook că BNR, care este singura instituţie responsabilă de stabilitatea cursului de schimb, ar trebui să folosească rezerva valutară ca să ţină sub control variaţiile de curs. Adrian Vasilescu, consilier strategie la BNR, susţine într-o opinie că zgomotul mediatic produs la noi - în împrejurarea în care câteva voci, aceleaşi, apar zilnic în spaţiul public cu poveşti (fără niciun fel de dovezi) potrivit cărora „BNR manipulează cursul de schimb“, ori „băncile fac trucaje în piaţa monetară, măsluind ROBOR-ul, cu ştirea şi cu implicarea Băncii Naţionale“ - în asociere cu semnalele din presa internaţională privind şocul produs de OUG 114/2018 contribuie la internaţionalizarea îngrijorărilor ce şi-au făcut loc, în acest început de an, pe pieţele noastre financiare. Aşa că încrederea câştigată greu, chiar dacă nu a fost pierdută, a fost cel puţin pusă sub semnul întrebării. Iar şocul s-a produs pe pieţele internaţionale.

BNR a criticat legarea taxei bancare de ROBOR, ceea ce îi distruge băncii naţionale politica monetară. Şi alte ţări au avut şi au această taxă bancară, Austria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Marea Britanie, dar niciuna nu este legată de un indicator de dobândă.

Văzând că BNR este pusă cu spatele la zid prin legarea taxei bancare de ROBOR, ceea ce face ca instrumentul de dobândă pentru influenţarea politicii monetare să fie nul, investitorii au început să atace cursul, fiind nevoie chiar de intervenţia BNR prin vânzarea de valută pentru a mai tempera creşterea.