Video Foto Războiul aurului verde. Cine câștigă, cine pierde

Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Scumpirea lemnului românesc îi face pe austrieci să se reorienteze către cel de dincolo de granițe
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde
Războiul aurului verde.  Cine câștigă, cine pierde

De-a lungul istoriei lemnul i-a încălzit pe români, a plătit datoriile țării sau a servit ca atu pentru intrarea în Uniunea Europeană. Modul în care se exploatează pădurea a declanșat un adevărat război între autorități, proprietari și prelucrători. Cel mai prost ies oamenii de rând, obligați să plătească un preț tot mai piperat pentru a-și aprinde focul în vremuri grele.

Zi de vineri. Unii se pregătesc deja de Rusalii, la alții se lucrează în foc continuu. Un autocamion ticsit de bușteni apare la poarta celui mai mare combinat de prelucrare a lemnului din România, Holzindustrie Schweighofer Sebeș (HSS). A venit tocmai de la Cluj, mai precis de la Ocolul Silvic Beliș.

Puși la zid că iau tot ce vine din pădurile României, cei de la HSS au pus în practică un sistem de verificare amănunțită a provenienței lemnului, pentru a nu încuraja activitățile ilegale cu pădurea: sistem GPS de urmărire a mijloacelor de transport, controlul actelor de origine, inclusiv al cazierului fiscal al furnizorului.

GPS pe autocamioane. Dar pe căruțe?

“Ideea este de a avea o trasabilitate a acestor transporturi, de la cioată până în fabrică. Este mai ușor în Europa, mai greu în România, unde lemnul se transportă de multe ori cu căruța. L-am propus spre adoptare Ministerului Mediului, Gărzii Forestiere; am înțeles că autoritățile vor să oblige toate firmele să aplice un sistem similar. Marea problemă în România este cu proprietarii mici, care dețin 1 milion ha de pădure: mulți dintre ei, majoritatea cu suprafețe sub 5 ha, le-au tăiat și au trecut la pășunat.

De fapt, la noi se lasă aproape totul pe seama regenerării, doar 20% din suprafața afectată este reîmpădurită pentru că nu avem infrastructură corespunzătoare de regenerare, ca în țările din vest. În Austria nu știu cum să îi convingă pe proprietarii privați să mai taie din copaci. HS a pornit un program de reîmpăduriri destinat micilor proprietari, în valoare de 5 milioane de euro, pe șapte ani, în colaborare cu universitățile silvice.

Vrem să le arătăm cum se exploatează rațional lemnul și să ajutăm la reîmpăduriri în zone în care regenerarea naturală nu este posibilă. La Dumbrăvița sunt 20 ha de pășune - provenită dintr-o fostă pădure – unde HSS a făcut reîmpăduri. Sunt arbori care de la un moment dat ajung să consume mai mult decât produc și trebuie să îi tai; austriecii taie la ras și câte 20 ha pentru îmbunătățirea fondului forestier.

În România ar trebui să fie separat zone destinate exploatării pădurilor, pentru masa lemnoasă, și zone pentru oxigen și biodiversitate, așa cum sunt parcurile naturale, arile protejate”, spun cei de la HSS. Aceasta operează în România trei fabrici de cherestea şi două unități de producţie a panourilor din lemn.

O țară invadată de gatere

“Lemnul este resursa naturală cu care Nicolae Ceaușescu a plătit datoria externă a României. Timp de 40 de ani se tăiau anual 25 de milioane mc, acum am ajuns la 17 milioane. Atunci comuniștii au construit marile combinate de stat, care după 1990 au fost dezafectate și vândute la fier vechi. A apărut puzderia de instalații artizanale, iar țara a fost invadată de gatere. Tocmai de aceea ar trebui să se producă reindustrializarea României.

Austria are 11 asemenea mari fabrici. Lemnul din România este în competiție cu cel din Europa, numai că statul român a blocat 4 milioane mc pentru lemnul de foc – care oricum nu a ajuns la oamenii care trebuiau să îl folosească – și a ajuns să coste dublu față de cel din vestul Europei. HSS aduce 60% din materia primă din afara țării, mai precis din 15 țări, cel mai mult din Cehia, Slovacia, Germania".

Sebeșul, producție redusă cu 40%, Rădăuți, la capacitate de avarie

"Acum aducem lemn din doborâturi din Polonia sau Germania la jumătate de preț, în România a crescut de la 55 la 80 euro/mc lemn pe picior, în condițiile în care din Finlanda îl aducem gata prelucrat la 50 euro/mp. Principala sursă era Ucraina, de aceea am făcut fabrică la Rădăuți, însă din această țară s-a oprit exportul de lemn de lucru în 2017, încercăm să aducem din Belarus, iar acum unitatea din Moldova operează în regim de avarie. Importăm nu numai bușteni, ci și cherestea, avem cam 4-5 mari furnizori pe care ne bazăm. Pe de altă parte, nu mai preluăm lemn din parcurile naturale.

Cea mai mare parte a producției HSS, adică produse cu mare valoare adăugată, prin prelucrare, este livrată în Japonia, cu 274 euro/mc, adică un preț de 2-3 ori mai mare decât al materiei prime. Noi am fost aduși aici de Agenția de Investiții Străine, în 2003, pentru a construi o industrie corectă cu o materie primă valoroasă care este lemnul: de atunci am investit 800 de milioane de dolari în România, am plătit 100 de milioane taxe și impozite și am angajat în fabricile din țară în jur de 3.000 de oameni”, rezumă Dan Bănacu, director general al HSS.

Romsilva: blocaj pe piața lemnului

Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva a avertizat vineri asupra unui posibil blocaj pe piața lemnului, inclusiv posibile riscuri în asigurarea lemnelor de foc pentru populație, ca urmare a aplicării art. 59 din Codul Silvic. Prin aceste modificări, RNP trebuie să efectueze lucrări silvice de îngrijire a pădurilor în regie proprie, prin mijloace proprii sau prin contracte de prestări servicii, la o cotă majorată, din care ar rezulta un volum exploatat de 4,3 milioane mc din pădurile proprietate publică a statului, aflate în administrare.

Romsilva susține că a pregătit alinierea la noile modificări legislative și a crescut cu 16% volumul rezultat din lucrări silvice efectuate prin mijloace proprii și cu 632% prin intermediul prestării de servicii. “Cu toate acestea, volumul de lemn exploatat introdus pe piață din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Romsilva, a scăzut în primele patru luni ale anului cu 150.000 mc față de perioada similară a anului trecut.

De asemenea, volumul oferit prin licitații publice firmelor atestate în exploatări forestiere a scăzut cu 22%. Am organizat proceduri de achiziție publică pentru prestări de servicii pentru lucrări silvice din care ar rezulta un volum de 2,5 milioane mc, iar în urma licitațiilor în sistemul de achiziții publice s-a reușit achiziția de servicii de exploatare pentru 1,2 milioane mc”.

Pădurile neexploatate se degradează

Conducerea Romsilva apreciază că în lipsa unor măsuri legislative imediate, în pădurile proprietate publică a statului ar putea rămâne neexploatate, până la finalul anului, 2 milioane mc, cu efecte negative asupra asigurării masei lemnoase necesare pentru încălzirea populației și a industriei lemnului.

“Prin scăderea volumului de masă lemnoasă pus pe piață pot interveni majorări de prețuri, datorită cererii mari și a ofertei scăzute. Un alt efect negativ va fi că nu vor putea fi efectuate lucrările de îngrijire conform planurilor anuale prevăzute în amenajamentele silvice, ceea ce ar putea conduce la degradarea pădurilor, diminuarea speciilor valoroase în pădurile de stat, deprecierea lemnului provenit din doborâturi de vânt și extinderea bolilor și dăunătorilor în pădurile din jur”.

Romsilva consideră că este nevoie de o măsură urgentă, în sensul renunțării la obligativitatea efectuării lucrărilor silvice doar prin forțe proprii sau prin prestări silvice care ar putea preîntâmpina aceste posibile riscuri, cu consecințe asupra pieței lemnului și a stării de sănătate a pădurilor proprietate publică a statului administrate de RNP. Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure proprietate publică a statului, adică 48% din totalul fondului forestier național.

Birocrația îi lasă pe români în frig

Lemnul de foc pentru populație putrezește pe drumuri forestiere în munți, avertizează Comunitatea Forestierilor (Fordaq). “Ținând cont că în anii 2015-2017 volumul maxim valorificat către populație de către Romsilva și agenții economici a fost de 5 milioane mc, scăderea cu 2 milioane mc a acestui volum este de 40%, cu efecte dramatice în aprovizionarea populației cu lemn de foc.

Foarte grav este faptul că, din volumul de 550.000 mc masă lemnoasă, exploatat până în prezent cu forțe proprii de către Romsilva și 330.000 mc exploatat cu agenții economici prin prestații, 452.000 mc se află în stoc, dintre care 177.000 mc din 2017.

Nici volumul exploatat nu ajunge la populație, acesta fiind pe drumuri forestiere, la distanțe mari de localități, iar mecanismul instituit de Codul Silvic, cu depunerea de cereri la primării și repartiții de lemn de foc, centralizare la prefecturi și transmiterea cererilor la Romsilva se dovedește complet utopic. Cererile de lemn de foc sunt la câmpie, deficitul este la câmpie, iar lemnul de foc putrezește pe drumuri forestiere în munți".

Eliminarea blocajului, la mâna politicienilor

"Stocurile de masă lemnoasă nevalorificată și nerealizarea programelor de recoltare afectează brutal și rezultatele financiare ale Romsilva: cheltuielile au crescut cu 20% față de anul trecut, iar profitul a scăzut cu aproape 50%. În condițiile în care un volum de masă lemnoasă de 2 milioane mc va rămâne nevalorificat, acesta se va regăsi în diminuarea încasărilor cu minim 80 de milioane de euro (considerând un preț minim de valorificare de 40 euro/mc), în condițiile în care tot profitul Romsilva în 2017 a fost de 55 de milioane de euro.

Practic, Romsilva va intra în 2018 într-o criză de lichidități și poate chiar înregistra pierderi financiare la bilanțul anului 2018. Pentru populație, efectele sunt reducerea cu până la 40% a volumului de lemn de foc disponibil și prețuri majorate cu minimum 25%. Se impune o modificare de urgență a Codului Silvic - în actuala sesiune parlamentară - pentru a se mai putea salva ceva din prejudiciile produse în anul 2018”, susține Fordaq.

Mereu în bătaia puștii ecologiștilor

Organizațiile nonguvernamentale au acuzat grupul austriac că ar achiziţiona lemn tăiat ilegal din pădurile României. În 2017, lanțul de bricolaj Leroy Merlin a anunţat că a exclus 25 de furnizori, printre care Schweighofer, deoarece nu aveau certificare Forest Stewardship Council. Hornbach sau Brico Depot au redus sau au sistat aprovizionarea de la Schweighofer. La începutul anului, HS a vândut subsidiara Cascade Empire, ce deţinea 14.000 ha de pădure în România, şi divizia de management forestier, Ocol Silvic Cascade Empire, către GreenGold Group (Suedia). Organizația Agent Green a făcut inventarul acestor păduri. “Este o surpriză plăcută că au fost descoperite atât de multe păduri de paradis, neatinse, care încă stau pe picior. Faptul că cele mai multe erau necunoscute și nu mai fuseseră identificate în niciun inventar oficial este un indicator că nimeni nu știe cu adevărat câtă pădure virgină s-a pierdut și câtă a mai rămas în România”, a menționat Gabriel Păun, președintele Agent Green.

 

Prețuri prohibitive

"Măi, fraților, ce se întâmplă cu lemnul în țara asta? Acum trei ani luai cu 180-200 lei/mc lemn foc, spart și adus la poartă. Sau te duceai în pădure și îți dobora pe care îl voiai din alea însemnate, la preț mai bun. Acuma în pădure nu mai intri, iar fără 400/mc nici nu se uită lemnarii la tine...", Lucian, consumator de lemne

 

Comenteaza