Rãzvan Rotta: Lozinca dealerilor auto este “Sã supravietuim!”

Actionarul grupului clujean Compexit sustine cã, în conditiile scãderii masive a vânzãrilor, acestia si-au pus sperantele în activitatea de service.

Piata auto din România nu a atins nici jumãtate din previziunile de la începutul anului, iar perspectivele sale încã sunt incerte. Rãzvan Rotta, unul dintre actionarii grupului auto Compexit, dezvãluie pentru ZIUA de CLUJ cum s-au adaptat dealerii locali si cum au reusit sã supravietuiascã ei crizei.

Cum caracterizati evolutia economiei în 2010?
Dacã v-as spune cã am urcat în jos si am coborât în sus ati zice cã sunt agramat, asa cã voi încerca sã corectez. Este greu sã spui, generic vorbind, cã a evoluat. Senzatia noastrã este cã piata a involuat. Nivelul de trai a scãzut, banii s-au împutinat, iar acest lucru s-a simtit în toate sectoarele, dar mai ales în acelea care se aflã în vârful piramidei lui Maslow (ierarhia nevoilor individului - n. red.). Sunt putine domenii care au evoluat. Majoritatea sunt în involutie.

Cât de profitabil este sectorul auto?
Din ceea ce auzim de la colegii nostri de bransã, atât din Cluj, cât si din restul tãrii, cu totii au lozinca “Sã supravietuim!”. Despre un business ca atare nu putem sã mai vorbim, adicã despre unul care sã aducã venituri. Importante sunt asteptarea si conservarea, desi nu este chiar corect spus asteptarea, fiindcã starea normalã este cea de acum, când te uiti la pompã, când îti cumperi o masinã si te gândesti cât plãtesti impozit, cât este asigurarea, cât consumã, cât costã reviziile. Pânã acum toti românii si-au cumpãrat emotional masina, luati de valul anilor 2003-2004. Vesticii, care nu au avut asa un boom, nu au cumpãrat niciodatã emotional si s-au uitat întotdeauna la aceste lucruri. Acum avem în vedere si lucrurile mãrunte, spre exemplu la productivitate. Înainte nu ne uitam cât tine pauza de masã. Acum conteazã si cât timp faci pânã la magazie. Ne uitãm la toate amãnuntele.

Este rentabil managementul timpului?
Evident, altfel nu am implementa aceste mãsuri. A fost greu sã implementãm regulile la nivelul celui care lucreazã, al mecanicului. Lui i-a fost greu sã “înghitã” toate aceste reguli. A zis initial cã sunt metode comuniste. Am introdus pontajul electronic ca sã putem urmãri cât stã fiecare persoanã la o lucrare. Se normeazã si se ponteazã fiecare masinã care intrã în atelier. Satisfactia este sã vezi cã, dupã un an, oamenii ajung sã aprecieze si sã înteleagã cã toate lucrurile acestea le-a tinut jobul în viatã.

A fost important Programul Rabla?
Cu sigurantã a fost, fiindcã oamenii au trebuit sã scoatã mai putini bani din buzunar. Mã gândesc cã, dacã nu ar fi fost acest program, situatia nu ar fi fost diferitã pentru vânzãtori. Programul a functionat pentru persoanele fizice, dar pentru firme a mers extrem de greu, s-a împotmolit.

Cum va evolua piata auto?
Din punctul de vedere al vânzãrilor, nu vãd nici o schimbare pânã la sfârsitul anului. Prognoza Asociatiei Producãtorilor si Importatorilor Auto era de 115.000 de masini vândute. În august eram la 40.600 de autoturisme, iar totalul pietei este de 44.000. Deci 115.000 chiar a fost un prognostic optimist.

În aceste conditii, cum veti supravietui, vã veti concentra pe service?
Ne concentrãm pe partea de service de doi ani, pe partea de fidelizat clientii. În 2011 s-ar putea înregistra o stopare pe partea de second-hand, dacã se va majora taxa de mediu. Anul acesta, în Cluj si Bistrita am avut 300 de masini Skoda livrate si 100-120 la Seat. Ca valoare, vânzãrile au trecut de 4,7 milioane de euro. Am putea ajunge la 150-160 de masini rulate vândute.

Mai existã planuri de investitii în acest context?
Cu certitudine, nu investitii majore. Riscãm sã ne lege, sã ne ducã la nebuni dacã spunem cã vrem sã deschidem un nou showroom.