Rechinii din business. 6.500 de firme din Ardeal, în pragul falimentului

Cele mai multe firme prezente în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI) sunt din Bucureşti-Ilfov (6.678, dintre care 5.741 din Bucureşti), urmate de Nord-Vest (6.479) şi de Sud-Est (5.149). La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest (2.630), unde mediul de business e mai puţin activ.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Keysfin, ce a luat în calcul firmele înregistrate în BPI deţinute de acţionari care au avut minimum două companii în această situaţie în perioada 2008-2017, cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9.468 de firme, urmat de construcţii imobiliare (3.260), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1.670), lucrări speciale de construcţii (1.566) şi transporturi (1.507).

"Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depind foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii. La mare distanţă, prin prisma formei de organizare se află firmele mici (519) şi mijlocii (102), iar cele mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.

"Statistica trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona capitalei este cea mai activă investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic - cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, conform KeysFin.

Italienii și turcii, cei mai mari "țepari" dintre străini

Radiografia mediului de business arată că majoritatea oamenilor de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, 18.700, în timp ce femeile sunt 6.900. Cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.

Românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45). Printre provocările anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, trebuie trecute evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor.

Afaceri pe banii partenerilor și business pe credit furnizor

„Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii, un domeniu greu accesibil”, au explicat experţii.

Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306 miliarde de lei, sumă cu 100 de miliarde mai mare decât în 2009. 400.000 de firme, ce reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 de miliarde). Valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

În imobiliare plățile se fac mai greu

Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar.

Conform European Payment Report, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).

Potrivit analiştilor, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. În acest sens, se recomandă tuturor jucatorilor din piață care lucrează cu facturi cu plata la termen să apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial. Barometrul privind starea business-ului românesc este un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi persoanele fizice active.

Groparii afacerilor din România

Există în România lui 2018 un om de afaceri care face business cu 119 firme dintre care 116 în insolvenţă. În topul KeysFin mai sunt alţi nouă oameni de afaceri care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă. “Unii le spun rechini, alţii gropari, pentru că mulţi sunt specializaţi în achiziţia şi lichidarea firmelor cu probleme. Alţii aşa s-au obişnuit să lucreze. Când nu le mai merg afacerile, le trec în insolvenţă şi deschid altele noi. Pentru partenerii de afaceri, acest mod de a face business se traduce în marfă pierdută, bani blocaţi şi risc de faliment. 80% dintre firmele din România sunt slab capitalizate și nu au rezerve financiare care să le permită să treacă peste astfel de situaţii”.