Regiunea Clujului cere Europei 400 de milioane de euro. Proiecte cu roboți și drone

Regiunea Clujului cere Europei 400 de milioane de euro. Proiecte cu roboți și drone
Regiunea Clujului cere Europei 400 de milioane de euro. Proiecte cu roboți și drone
Regiunea Clujului cere Europei 400 de milioane de euro. Proiecte cu roboți și drone

Antreprenorii din Regiunea Nord-Vest au propus spre finanțare europeană proiecte în valoare de 400 de milioane de euro în cadrul unui program pilot pornit de la Bruxelles. Majoritatea concepute în zona Clujului, ele sunt deosebit de ambițioase, însă fondurile disponibile ajung abia la 40 de milioane.

„Am pornit acest proiect pilot pentru Regiunile Nord-Vest (RNV) și Nord-Est (RNE) tocmai pentru că autoritățile de la București reprezintă în prezent o frână în dezvoltarea economică a țării. Există o politizare a administrației publice, o frică a funcționarului public de a semna documente pentru a nu-și pierde postul, dar și pentru a nu ajunge la închisoare. Existența legii nu este ceva obligatoriu pentru acest funcționar.

În mod normal instituția și nu funcționarul ar trebui să își asume responsabilitatea. Există și în alte țări angajare pe bază de nepotisme în instituțiile publice, însă acest lucru este mult mai pregnant în România. Pe de altă parte, multe licitații sunt contestate, iar aceasta duce din nou la prelungirea proiectelor sau abandonarea lor. În alte țări exista specificația ca proiectul să meargă mai departe chiar dacă o licitație este contestată”, ne-au relatat surse din Comisia Europeană (CE).

Boom-ul Clujului, insuficient pentru Ardeal

Acest proiect pilot se face în cadrul unui program al CE adresat regiunilor mai puțin dezvoltate pentru a maximiza impactul utilizării fondurilor europene. Inițial de la Bruxelles s-au acordat 4 milioane de euro, dintre care jumătate pentru asistență tehnică, după care Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional de la București a mai alocat câte 35 de milioane pentru fiecare dintre aceste regiuni.

Proiectele din RNV necesită 400 de milioane de euro, iar cele din RNE, 300 de milioane. Cele mai ambițioase proiecte propuse de la Cluj se referă la furnizarea de roboți pentru intervenții de urgență în toată lumea, dar și de drone prin care să fie trimise medicamente pacienților. Alte proiecte vizează sectoarele biomedicină, agrofood sau cosmetică naturistă.

“Clujul este un exemplu de boom economic pentru o regiune, prin clustere, tehnologia informației, dezvoltarea imobiliară, dar când se trage linia pentru o regiune, media produsului intern brut (PIB) se face și cu celelalte cinci județe, care nu stau chiar atât de bine”, spun specialiștii europeni.

Antreprenorii locali vor să lucreze direct cu Bruxelles-ul

Pentru că a avut un mare succes și au existat foarte multe cereri din partea antreprenorilor, inițiativa urmează să fie extinsă la nivelul întregii țări, inclusiv prin interconectarea regiunilor, mai ales că autorităților centrale le va fi teamă de ritmul lent în care se face absorbția banilor europeni în țară, pe măsură ce se apropie finalul actualului exercițiu financiar, 2014-2020, fiind dispuse să redirecționeze sume din alte părți, conform informațiilor ZIUA de CLUJ.

Proiectul pilot al CE adresat regiunilor mai puţin dezvoltate, în care au fost selectate cele două zone, a fost lansat oficial în 2016. Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG Regio) l-a demarat cu scopul de a maximiza impactul utilizării fondurilor europene în regiuni ce rămân în urma mediei europene de dezvoltare şi se confruntă cu efectele crizei economice şi cu probleme de ordin structural.

Obiectivul este de a ajuta regiunile în identificarea principalelor blocaje din calea dezvoltării şi de a oferi asistenţă şi sprijin în scopul depăşirii acestora. Regiuni cu venituri scăzute sunt cel cu un PIB pe cap de locuitor sub 50% din media UE în 2013 (Bulgaria, Ungaria, Polonia şi România).

Componenta a fost implementată în cursul anului 2017 în RNV, fiind finanţată din bugetul de Asistenţă Tehnică al DG Regio. La instruiri au participat 40 de reprezentanţi ai întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Participanţii au elaborat șapte idei de proiecte inovative, primind recomandări din partea expertului contractat de CE în vederea îmbunătăţirii acestora şi depunerii pe următoarele apeluri din cadrul Instrumentului pentru IMM-uri.

Cum stă România la absorbția fondurilor europene
(exercițiul financiar 2014-2020)
  • Bani alocați de UE: 30,8 miliarde euro
  • Absorbiți până acum: 6,2 miliarde euro
  • Grad mediu de absorbție România: 20%
  • Cea mai bună absorbție: agricultură 40%
  • Cea mai proastă absorbție: locuri de muncă pentru tineri 6%
Sursa: Comisia Europeană
 
Călin POENARU (Bruxelles) 
Comenteaza