Regiunea Clujului, ocolită de investiţiile străine. Grosul merge la Bucureşti
- Scris de Calin Poenaru
- 30 Mai 2017, 16:22
- Economie
- Ascultă știrea
Cele mai multe investiţii străine directe (ISD) au fost atrase de regiunea București-Ilfov (59,3% din total în 2015), urmată de Centru (9%) și Vest (8,1%). Topul nu suferă modificări semnificative în perioada 2008-2015, singura diferență fiind dată de creșterea importanței regiunii Vest și scăderea atractivității pentru Sud-Muntenia.
Regiunile Centru și Vest sunt recunoscute pentru ISD realizate în industrie, cu precădere în cea auto, datorită proximității de graniță, fapt ce reduce costurile de transport a produselor. Valoarea ISD într-o anumită regiune se înregistrează în funcție de localizarea sediului social al companiei.
Infrastructura Moldovei pune pe fugă investitorii
Ponderea scăzută a ISD în Nord-Est apare pe fondul calității scăzute a infrastructurii, aspect ce izolează regiunea de relația cu restul Uniunii Europene și de activitățile care implică transportul pe distanțe mari. Regiunea este predominant agricolă, iar ISD în acest sector nu sunt foarte mari.
În relația dintre ponderea în total ISD și ponderea în total produs intern brut (PIB) a regiunilor, se remarcă faptul că Sud-Vest este cea care are cea mai mică pondere în PIB (7,2%), dar și cea care a atras printre cele mai mici ISD, după Nord-Est.
Sud-Muntenia, Centru, Vest, Nord-Vest și Sud-Est au valori relativ apropiate atât din prisma ponderii în total ISD, cât și din prisma ponderii în total PIB. Totuși, acestea se află la o distanță semnificativă de București-Ilfov în ceea ce privește ambii indicatori, iar acest fapt întărește constatarea unor diferențe regionale importante în România.
România, o piaţă mare. Deci atractivă
„Investitorii străini aleg România deoarece este o economie de piață, o democrație liberală, un stat de drept și un membru al UE și al NATO. E o piață de dimensiuni destul de mari și cu o poziție geografică avantajoasă. Au motive să vină aici pentru stabilitatea de care România a dat dovadă în ultimii ani și pentru forța de muncă bine pregătită.
Nu trebuie să uităm însă că toate acestea au fost obținute în urma unor eforturi considerabile, iar pentru a menține și a crește atractivitatea României sunt necesare reforme structurale și politici publice de încurajare a investițiilor străine”, spune Eric Stab, președinte Consiliului Investitorilor Străini (CIS).
Investițiile de la zero au reprezentat 47% din soldul ISD în perioada 2006-2015. ISD noi greenfield au crescut constant ca valoare nominală, inclusiv în perioada crizei, deși cu ritmuri mai scăzute. Ca pondere din valoarea totală a ISD, cele greenfield s-au situat permanent peste 47% în timpul crizei economice și în perioada ulterioară. În 2015, 57% din totalul ISD (36,5 miliarde de euro) au fost investiții noi, realizate de la zero.
În 2015, cele mai multe investiții noi ca valoare au fost realizate în comerț (9,4% din totalul ISD), construcții și tranzacții imobiliare (8,9%), intermedieri financiare, asigurări (4,8%), mijloace de transport (3,7%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (3,4%), energie electrică gaze şi apă (3,3%). Cercetarea a fost realizată de CIS şi Academia de Studii Economice București.
Investiţia Renault a ajutat şi Clujul
Privatizarea uzinelor Dacia Piteşti prin preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către gigantul Renault, cel mai mare investitor din România, le-a scos din faliment. Programul de modernizare şi transformare a modelului de afaceri a fost susţinut de investiţii de 2,5 miliarde de euro, cu o cifră de afaceri de 5,1 miliarde anul trecut şi cu 16.700 de angajaţi. Compania are 1.100 de furnizori de bunuri și servicii în România, mare parte companii locale preluate de furnizori internaționali auto, localizați și în orașe precum Timişoara, Arad, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov. Ei obţin 2,2 miliarde euro din tranzacţiile cu Renault şi au creat 150.000 de locuri de muncă.
Investiţii străine pe regiuni (2015)
Bucureşti-Ilfov...............59,3%
Centru..........................9,0%
Vest.............................8,1%
Sud..............................7,2%
Nord-Vest......................5,9%
Sud-Est.........................4,5%
Sud-Vest.......................3,4%
Nord-Est........................2,6%
Sursa: BNR