Regiunea Clujului, "raiul" insolvențelor

Regiunea Clujului, "raiul" insolvențelor

Regiunea Nord-Vest are cea mai accentuată creștere din România a companiilor intrate în insolvență în primul semestru al anului, în condițiile în care în majoritatea regiunilor acest indicator al economiei a dat înapoi sau a stagnat.   

Distribuția teritorială a cazurilor de insolvență arată că în ciuda scăderii cu 22% față de aceeași perioadă a anului trecut, regiunea București a rămas pe prima poziție din perspectiva insolvențelor, fiind urmată de Nord-Vest și Sud-Est, conform Buletinului Procedurilor de Insolvență, analizat de Coface. Regiunile Vest, Sud-Vest și Centru sunt pe ultimele poziții.

Insolvențele sunt la un minimum al ultimilor 10 ani la nivel național, însă pierderile generate creditorilor se află aproape de maximul ultimului deceniu. Numărul companiilor mari cu afaceri de peste 1 milion de euro care au intrat în insolvență în primul semestru a crescut cu 5%, ajungând la 189.

Creșterea insolvențelor în rândul firmelor mari reprezintă o problemă sistemică, deoarece ele propagă un șoc financiar și social mai mare în mediul de afaceri deja foarte polarizat. Deși numărul insolvențelor este la un minim al ultimilor 10 ani, pierderile generate creditorilor sunt la un nivel foarte ridicat, aproape de pierderile maxime din ultimul deceniu.

Generează pierderi anuale de 1 miliard de euro

În primul semestrul I s-au deschis 4.199 proceduri noi de insolvență, în scădere cu 5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Companiile insolvente în primul semestru au cauzat creditorilor (instituții de credit, furnizori) pierderi de 5 miliarde de lei, în creștere cu 10%. Numărul locurilor de muncă înregistrate de firmele insolvente este în creștere cu 35%, ajungând la 26.000 de salariați.

Creșterea impactului companiilor insolvente asupra mediului de afaceri este înregistrată pe fondul deteriorării contextului fiscal și antreprenorial din România, care alimentează o fluctuație majoră a ritmului creșterii economice și a companiilor nou înregistrate în comparație cu cele care își întrerup activitatea.

Perioada de expansiune este mult peste potențial și poate fi urmată de o recesiune mai dură, avertizează Coface. Contextul macroeconomic devine instabil din cauza politicilor fiscale care alimentează creșterea unui deficit fiscal foarte ridicat într-o perioadă de temperare a creșterii economice.

Mediul de afaceri este afectat: numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea în sem. I este de 74.442, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2017. În același timp, numărul societăților cu răspundere limitată nou înmatriculate este de 45.276, în scădere cu 19%.

Comerțul și construcțiile, domeniile de risc maxim

Acest fapt indică o deteriorare a încrederii în perspectivele economiei pe termen mediu-lung din partea antreprenorilor actuali sau a celor care se gândesc să înființeze o firmă. Cele mai multe insolvențe deschise au fost în comerțul cu amănuntul (674), construcții (663), comerțul cu ridicata și distribuție (624).

“Principalii factori care duc la deteriorarea comportamentului de plată a companiilor, pe de o parte, respectiv scăderea nivelului de încredere a antreprenorilor, pe de altă parte, sunt creșterea cheltuielilor, în special cele cu salariile, utilitățile și combustibilul, creșterea cheltuielilor privind dobânzile și rambursarea creditelor bancare, impredictibilitatea fiscală.

Se adaugă economia subterană din România, estimată de Comisia Europeană la 28% din produsul intern brut, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană (UE) după Bulgaria, ceea ce permite concurența neloială și dificultatea de a fi competitiv, dificultatea de a găsi forță de muncă la un salariu care să reflecte productivitatea reală”, a precizat Iancu Guda, services director la Coface România.

Coface activează în domeniile asigurări de credit, gestionarea riscurilor, economie globală, având 50.000 de clienți. În 2017, grupul avea 4.100 de angajați în 100 de țări și înregistra afaceri de 1,4 miliarde de euro.

 

Insolvențe pe regiuni (sem. I 2018 / sem. I 2017)
  1. București           796          1.015       -22%
  2. Nord-Vest          664           534         +24%
  3. Sud-Est               606           584         +4%
  4. Sud                      508           596          -11%
  5. Nord-Est            504           544          -7%
  6. Vest                     433           421          +3%
  7. Centru                 418          437          -4%
  8. Sud-Vest             270          338          -20%

 

Contextul falimentelor. Situația din România
  • Deficitul fiscal în primul semestru 2018 este de -14,9 miliarde de lei, cel mai ridicat din ultimii opt ani, de 2,4 ori peste aceeași perioadă a anului anterior.
  • Deficitul record este determinat de creșterea cheltuielilor publice (+19%), mult mai accelerat față de avansul veniturilor publice (+12,6%). Cheltuielile publice sunt în special de personal (71%) și cu ajutoare sociale (+14%).
  • Creșterile de salarii se reflectă în avansul consumului, ce alimentează presiuni inflaționiste semnificative în contextul unei producții interne limitate. Inflația anuală crește la 5,4% în iunie, cea mai ridicată din UE.
  • Dobânzile din piața monetară interbancară cresc în linie cu inflația, în contextul lansării unei politici monetare restrictive de către Banca Națională.
  • Creșterea economică a scăzut la +4,2% în primul semestru și se va încadra în intervalul 4-4,5% pe parcursul anului, semnificativ sub prognoza de 5,5% pe care este bazat bugetul public pentru 2018.
  • Temperarea creșterii economice este determinată de scăderea gradului de încredere a consumatorului, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. O explicație este scăderea venitului disponibil din cauza creșterii dobânzilor pentru creditele în derulare și creșterea prețurilor pentru majoritatea produselor din coșul de consum.
Sursa: Coface
Comenteaza