Video Regiunea Clujului, singura din România fără incinerator de deșeuri medicale

Regiunea în care se află Clujul este singura din țara noastră care nu dispune de instalație de procesare a deșeurilor medicale, avertizează Consiliul Concurenței din România (CCR). În schimb, medicamentele expirate se aruncă mai nou în Tarnița. 

CCR a recomandat autorităților elaborarea unor reglementări îndrumătoare, grupate într-un ghid unic, care să permită operatorilor accesul la un proces transparent de autorizare și control în domeniul tratării și eliminării deșeurilor medicale.

Instituția a derulat o anchetă sectorială pe piața serviciilor de tratare și eliminare a deșeurilor medicale, în cadrul căreia a constatat că legislația este ambiguă și incompletă, iar modul de aplicare de către autoritățile implicate îngreunează accesul pe piață și extinderea activității operatorilor, ducând la restrângerea concurenței.

Autorizații și metodologii de lucru dintr-un județ nu sunt acceptate în alt județ. Unele administrații locale impun prevederi care încalcă obligații stabilite prin reglementări ale altor autorități. Durata procesului de autorizare poate ajunge la peste un an, implicând și o etapă de preautorizare de șase luni.

CCR consideră că Ministerele Sănătății și Mediului trebuie să interpreteze similar legislația privind autorizarea stațiilor de transfer pentru deșeuri medicale. Acestea sunt puncte intermediare între locul de generare a deșeurilor (unitatea sanitară) și cel de eliminare, având ca scop concentrarea deșeurilor.

Instituțiile se bat cap în cap

Pozițiile acestor instituții nu converg, afectând intrarea și dezvoltarea pe piața deșeurilor medicale. Ministerul Sănătății susține că operatorii care desfășoară activități de tratare sau eliminare a deșeurilor medicale pot deține stații de transfer, în timp ce Ministerul Mediului consideră că transportul se poate face fără colectare și depozitare intermediară, direct la instalațiile de tratare. Autoritatea centrală (ANPM) și agențiile județene de protecție a mediului au abordări diferite în privința autorizării stațiilor de transfer.

Un alt aspect ce ar trebui clarificat se referă la aplicarea principiului proximității, care presupune ca deșeurile să fie valorificate şi eliminate cât mai aproape de locul de generare. Dispozițiile legale privind principiul proximității sunt lipsite de claritate, iar mecanismul de verificare al respectării proximității de către ANPM nu este definit /prevăzut, astfel că decizia de aprobare a transportului nu se face pe baza unor criterii clare și transparente, putând avea un caracter discreționar.

CCR mai recomandă deblocarea de către Ministerele Sănătății și Mediului a situației privind aprobarea Strategiei și Planului de gestionare a deșeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel naţional, documente care ar fi trebuit să fie elaborate până la data de 18 ianuarie 2014.

Piața serviciilor de tratare și eliminare a deșeurilor medicale este puternic concentrată, trei companii gestionând 70% din totalul cantităților de deșeuri medicale în 2019. Stericycle România este principalul jucător, deținând 40%. Deșeurile medicale au un regim special din punct de vedere al colectării, depozitării, transportului și eliminării, pentru fiecare dintre etape existând dispoziții legale foarte stricte.

Nu se mai știe cine răspunde

Responsabilitatea gestionării revine producătorului de deşeuri (unității medicale) sau oricărui deţinător de deşeuri care are obligaţia de a efectua operaţiunile de tratare sau de a le transfera unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare sau eliminare a acestora.

Costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor sunt suportate de către producătorul de deşeuri sau de deţinătorul acestora. Cele medicale se pot procesa prin incinerare (toate) sau prin decontaminare termică la temperaturi scăzute (unele).

Decontaminarea termică a deșeurilor se bazează pe acţiunea căldurii umede sau uscate pentru îndepărtarea microorganismelor conţinute în deşeurile medicale, în timp ce incinerarea se realizează la temperaturi medii și ridicate și poate fi aplicată unei game largi a deșeurilor rezultate din activitatea medicală (excepție fac cele care conțin metale grele sau cele pentru care există recomandări speciale).

Regiunea Clujului, cea mai dezavantajată

Instalațiile active pentru procesarea deșeurilor medicale (22) sunt răspândite în șapte din cele opt regiuni ale țării, Nord-Vest fiind singura în care nu există nicio instalație funcțională. În Vest se află cele mai multe echipamente de decontaminare termică (4), iar în Sud, inclusiv București-Ilfov, cele mai multe incineratoare (3). Opt operatori dețin 12 instalații de sterilizare termică și 10 companii dețin fiecare câte un incinerator.  

În Regiunea Centru nu se află niciun incinerator, iar în Sud-Est nicio instalație de decontaminare termică. Pe piață există patru companii care dețin atât instalații de decontaminare termică, cât și instalații de incinerare: Stericycle Romania, Mondeco, Pro Air Clean Ecologic și Demeco.

Patru companii dețin doar instalații de sterilizare termică a deșeurilor medicale (AKSD, Bio Hazard, Ecologmed, Perfect Curier), iar șase (Eco Burn, Eco Fire Sistems, Enviro Ecobusiness, Mediline Exim, Pro Air Clean, Xtreme Ecoenergy Group) sunt operatori autorizați care oferă servicii de incinerare.

Atribuirea contractelor se face fie prin atribuire directă, în cazul unor sume mai mici de 135.000 de lei, fie prin licitații deschise, în situația unor cantități mai mari de deșeuri medicale, prin SICAP. Durata contractuală este cel mai adesea anuală sau multianuală (24 luni). Atât la nivelul cererii, cât și la nivelul ofertei, există tendința pachetizării serviciilor, din motive de preț, logistice, fiind mai ușor de urmărit buna gestionare a deșeurilor în mod integrat.

Potrivit legislației, deșeurile medicale se pot preda doar operatorilor autorizați pentru transport și eliminare și doar către operatori cu instalații autorizate, ceea ce presupune că unitățile sanitare pot încheia contracte fie cu eliminatori care au și autorizație pentru transport, fie cu companii de transport care au încheiate contracte cu eliminatori.

Lacul Tarnița, depozit la îndemână

Secția 6 Poliție Rurală Florești a descoperit și a ridicat, de pe malul lacului Tarnița, la sesizarea Consiliului Județean Cluj, deșeuri farmaceutice (ambalaje și medicamente) care păreau a fi neutilizate. Cercetările continuă în cadrul unui dosar penal întocmit pentru comiterea infracțiunii de infectarea surselor sau rețelelor de apă, dacă apa devine dăunătoare sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor, urmând ca la finalizarea investigațiilor să fie dispuse măsuri legale. A fost sesizată și Garda de Mediu.

VEZI Medicamente expirate din Germania, aruncate în Tarnița