REPORTAJ Cu „tancul” în lacul din Gheorgheni. După 30 de ani

Maşinăriile de curăţat intră în lacul 1. Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) a adus un buldoexcavator care scoate tone de mâl şi de deşeuri, iar în curând va sosi şi un utilaj special de dragare. Proiectul vizează crearea unui lac curat pentru agrement şi pescuit.

„Suntem într-o acţiune de prospectare, am adus din Argeş buldoexcavatorul, un utilaj foarte scump. Am început cu coada lacului, iar ceea ce scoatem afară va fi depozitat pe o rampă deja aprobată. Mâlul poate fi folosit ca îngrăşământ, sunt şi cantităţi mari de deşeuri şi stuf. Chiar dacă tăiem tot stuful, el se regenerează din rădăcinile rămase în lac. După această acţiune vor veni utilaje amfibii, iar curăţarea totală a lacului va dura în jur de trei luni. Noi nu avem în dotare aceste utilaje, le aducem de la o firmă specializată”, relatează muncitorii.

Lacul mic, folosit pentru împrospătare

 
„Este foarte bine că au început să îl cureţe, de pe vremea lui Ceauşescu nu s-a mai decolmatat lacul, adică de vreo 30 de ani. Proiectul este unul foarte scump, de 2 milioane de euro, majoritatea din fondurile regiei. Acum se fac pregătiri, iar săptămâna viitoare RADP va aduce o dragă pentru decolmatare. În zona lacului micuţ vor fi două puţuri care să alimenteze cu apă curată lacul mare. 

De-abia aşteptăm să termine lucrările, să reîncepem populările cu crap, caras. Toamna trecută am introdus puiet de cten şi şalău în lacurile 1 şi 3, dar din păcate a murit mult peşte în lacul 1, încă tot nu ştim din ce cauză, garda de mediu încă nu s-a pronunţat. Şalăul este cel mai expus. Ideal ar fi ca proiectul să fie continuat şi pe lacul 3, dar aceasta presupune costuri mari, chiar dacă lacul este mai mic”, spune Adrian Comănici, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Cluj.

Poluarea a decimat şalăul

 
În septembrie, pescarii sportivi au descoperit sute de peşti morţi pe lacul 1, în special puiet de şalău, fenomenul fiind generat de o poluare accidentală de apă nocivă sau de deversarea unor canale care intră în lac, conform conducerii asociaţiei. În schimb, reprezentanţii primăriei au afirmat că RADP face curăţări periodice şi că peştii nu au mai avut oxigen din cauza vegeţiei. În plus, deoarece terenurile de pe malul opus complexului comercial sunt revendicate în instanţă,  municipalitatea a blocat investiţiile în zona respectivă.
 
Inspectorii Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa au investigat în teren fenomenul. „Mortalitatea piscicolă s-a produs pe fondul unor temperaturi ridicate, a lipsei de primenire cu apă proaspătă din drenuri și din izvoare, peste care s-a suprapus fenomenul de descompunere a vegetației acvatice, în condițiile unui lac suprapopulat cu ihtiofaună.

Primăria, în calitate de administrator, va fi sesizată să realizeze decolmatarea lacului pentru reducerea gradului de eutrofizare (fenomen natural constând în înmulțirea excesivă a algelor) și pentru ca asemenea evenimente să fie evitate. Evenimentul a avut un impact local, doar la nivelul lacului de agrement, fără a fi afectate cursuri de apă de suprafață”, potrivit ABAST. 

Parcul de 66 ha, un proiect imposibil

 
Grupul civic local SOS Lacurile Gheorgheni (SLG), sprijinit de Ordinul Arhitecţilor din România, a propus crearea unui parc de 66 ha în zonă, cel mai mare din oraş. SLG a cerut primăriei ca în planul urbanistic general să fie limitate construcţiile de blocuri în zona lacurilor şi crearea unui spaţiu public de anvergură în estul oraşului. Parcul Între Lacuri propus conţinea cea mai amplă infrastructură pietonală şi biciclistă neîntreruptă din Cluj, de 10 km. 
 
Arhitectul Vasile Mitrea, cel care a realizat proiectul Parcului Est când acesta era desenat pentru 100 ha (în tandem cu alte spaţii protejate, cum ar fi Băile Someşeni), explica faptul că suprafaţa parcului propus era nerealistă în noile condiţii, însă primăria poate să facă exproprieri pentru un obiectiv de interes public, să cumpăre terenuri de la privaţi. Una dintre propunerile venite din partea municipalităţii era un sistem de compensaţii şi acordarea de coeficienţi mai buni la construire pentru proprietarii care cedează terenuri pentru amenajări de spaţii verzi şi publice.
 
Între Delta Clujului şi Floreşti 2

 
Deputatul clujean Adrian Dohotaru, unul dintre iniţiatorii SLG, propune amenajarea unei zone de agrement între toate lacurile din cartier. „Între lacurile 1 şi 3 se poate face un canal prin care să se împrospăteze apa, sunt doar 120 m între ele, cu condiţia ca Iulius Mall să reorganizeze traficul pe str. Tudor Mihali. Lacul 3 se poate lega mult mai uşor de celelalte, pe acest canal s-ar putea face inclusiv kaiac-canoe. În zona ultimelor lacuri se poate crea o adevărată deltă a Clujului, specialiştii de la Societatea Ornitologică Română spun că fauna sălbatică este la nivelul celor mai bogate zone de pe Someş. Şi valoarea proprietăţilor ar creşte substanţial, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să facem aici un Floreşti 2, pe modelul blocurilor-lamă care s-au ridicat lângă lacuri”.