România lucrului prost făcut. Li s-au promis fapte, s-au ales doar cu vorbe

România lucrului prost făcut. Li s-au promis fapte, s-au ales doar cu vorbe
Zeci de antreprenori clujeni s-au sculat dis-de-dimineaţă pentru a profita de şansa de a discuta cu autorităţile locale şi centrale despre modalităţile de dezvoltare a IMM-urilor. Aşteptările le-au fost însă înşelate: nu au aflat nimic concret, li s-au servit pe tavă aceleaşi formule răsuflate, iar responsabilitatea s-a pasat de la o instituţie la alta.
Abonează-te pe   Poza noua 31.03.2021
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitează pagina principală ZIUA DE CLUJ

Sala de conferinţe în care a avut loc miercuri dimineaţă dezbaterea intitulată clar şi la obiect "Soluţii pentru dezvoltarea IMM-urilor" a fost plină, organizatorii fiind nevoiţi să suplimenteze numărul de scaune pentru a-i acomoda pe cei 100 de reprezentanţi ai IMM-urilor din judeţ prezenţi.

Veniţi să afle direct de la sursă ultimele noutăţi care să-i ajute în dezvoltarea afacerilor, au sfârşit prin a-şi pierde timpul preţios. Dacă în programul inclus în mapele de presă şi afişat pe site-ul organizatorului se anunţase prezenţa mai multor reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, jumătate dintre ei au lipsit de la dialog.

Marii absenţi au fost tocmai membrii administraţiei clujene, primarul Emil Boc, vicepreşedintele Consilului Judeţean (CJ) Cluj, Vakar Istvan şi prefectul judeţului, Gheorghe Vuşcan, alături de ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu. E drept, participarea lui Jianu şi a lui Boc nu fusese confirmată, iar în locul edilului a venit Carmen Marc, din partea biroului de relaţii externe şi investitori al primăriei.

În consecinţă, antreprenorii au discutat cu şeful adjunct al departamentului de administraţie şi inspecţie fiscală din cadul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj, Mariana Man, directorul DDS al Administraţiei de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord Vest, Claudiu Coşier, şeful Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii şi Cooperaţie Cluj, Bogdan Aron, şi directorul sucursalei Cluj a Alpha Bank, Ana-Maria Lupaş.

Spre dezamăgirea lor, speakerii nu au reuşit nici să le răspundă la întrebări, nici să le ofere soluţii pentru problemele cu care se confruntă, nici să vină cu informaţii pertinente. Prin urmare, la un moment dat participanţii începuseră să îşi verifice cu un interes sporit ceasurile, să şuşotească între ei, şi, în unele cazuri, să se ridice de pe scaun, să îşi ia hainele şi să iasă din sală.

Reprezentantul primăriei, Carmen Marc, s-a folosit de ocazie pentru a menţiona încă o dată proiectele cu care municipalitatea locală se laudă: parcurile industriale, platforma clujbusiness.ro, centrul TEAM, Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC), supranumit "Buftea de Cluj", Cluj Innovation City, Clusterul IT Cluj şi universităţile locale.

Întrebată cum se pot organiza IMM-urile într-un parc industrial, pentru a avea şi ele parte de facilităţile la taxe şi impozite oferite în cadrul acestora, ea a pasat responsabilitatea: "În funcţie de prevederile legale, parcurile industriale pot oferi beneficii, dar ele sunt în subordinea Consiliului Judeţean".

O altă problemă ridicată a fost cea a discrepanţei între politica de atragere a investitorilor locali şi cea dedicată celor străini.

"Unde este egalitatea între cele două mari coloane, companiile străine şi companiile româneşti? De ce IMM-urile nu au aceleaşi facilităţi?", a vrut să ştie un participant, însă Marc a negat existenţa unei diferenţe, susţinând că "în funcţie de prevederile legale, putem pune la dispoziţie aceleaşi beneficii, acordăm aceeaşi importanţă investitorilor locali ca şi celor străini. De exemplu, aşa cum am acordat facilităţi la Emerson, care este unul dintre principalii angajatori, de aceleaşi beneficiază şi Banca Transilvania".

Nici ceilalţi vorbitori nu le-au fost de ajutor antreprenorilor: Ana-Maria Lupaş a făcut o trecere în revistă a programelor oferite de banca la care lucrează, Claudiu Coşier a recunoscut că nu deţine cele mai curente sau concrete date, iar Mariana Man a prezentat cele mai importante modificări în legislaţie, lucruri cunoscute deja de aceştia.

Întrebată la rândul ei dacă se poate iniţia o schemă de premiere a IMM-urilor care obţin un profit de 5-10% şi care îşi respectă obligaţiile fiscale timp de 10-15 ani, Man a sugerat că probabil ar fi mai interesat de o reducere a fiscalităţilor, precizând că "principala noastră preocupare este colectarea impozitelor şi taxelor la stat, în subordinea noastră cade doar colectarea de taxe şi impozite".

Ajunşi la capătul răbdării, câţiva dintre ei au răbufnit, fie public, fie doar pentru urechile celor din imediata lor vecinătate: "toate astea le ştim, voiam să vedem ce se întâmplă concret, care sunt soluţiile", "şi astea cu ce ne ajută?".

Dezbaterea de la Cluj a fost organizată pe două părţi: în prima dintre ele s-a vorbit despre  relaţia dintre autorităţi şi IMM-uri, oportunităţile fiscale şi de finanţare şi soluţiile private pentru dezvoltarea lor, iar în cea de-a doua a fost programată o discuţie pe tema programelor guvernamentale de finanţare, a administrării resurselor umane în sectorul IMM, a soluţiilor de eficientizare şi a soluţiilor IT&C.

Evenimentul a fost precedat de alte trei întâlniri între reprezentanţii IMM-urilor şi autorităţi, ce au avut loc în Bihor, Bacău şi Constanţa. 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza