Românii îşi fac Paştele acasă. Cu 360 de lei

 
Astfel, conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 85% dintre persoanele intervievate din mediul urban, sunt hotărâte să își petreacă zilele libere de Paște cu membrii familiei, fie în localitatea de domiciliu, fie la rude, prieteni sau ieșind la iarbă verde. Ca tendință, persoanele intervievate cu vârsta cuprinsă în intervalul 18-35 ani, pe lângă timpul petrecut acasă, în familie, obișnuiesc să-și facă timp și pentru prieteni. Comparativ cu anul trecut, bugetul mediu alocat sărbătoririi Paștelui nu a crescut semnificativ, suma medie situându-se în jurul valorii de 359 de lei, față de 358 de lei în 2013.

Vechea tradiție a vopsirii ouălor în casă este respectată de către 64,8% dintre orășenii intervievați. Cu toate acestea, oferta comercianţilor vine în sprijinul a 17,2% dintre respondenți care preferă să cumpere ouăle roșii din magazin fără a mai depune efortul de a le vopsi în casă.  Cozonacul este cumpărat de aproape 50% dintre persoanele cuprinse în eșantion, numai 33,6% depunând efortul de a-l pregăti în casă. Dacă, în comparaţie cu ouăle și cozonacul, pasca și drobul au destul de mulți nonconsumatori, cei mai mulți dintre consumatorii acestor categorii de produse le pregătesc în gospodărie (34,0% pasca și 42,8% drob). La polul opus se situează vinul, care este cumpărat de aproape 50% dintre orășenii intervievați. 
 
Pentru că tradiția de Paște presupune consumul de carne de miel sau ied, aproape jumătate (49,0%) dintre respondenți intenționează să cumpere acest tip de carne. Numărul consumatorilor de carne de miel sau ied crește dacă îi luăm în calcul și pe cei 7,1% care primesc acest tip de carne de la familie/prieteni, dar și pe cei 2,0% care cresc iezi sau miei în propria gospodărie. Există și orășeni (5,3%) care nu își permit financiar să achiziționeze carnea tradițională de Paște. Respondenții care nu intenționează să consume carne de miel sau ied vor alege alternative mai economice, cum ar fi carnea de pui sau de porc.

70% dintre persoanele intervievate, din mediul urban, intenționează să cumpere cadouri celor dragi. Principalul beneficiar al acestor cadouri este persoana iubită (soțul/soția sau iubitul/iubita), peste 60% dintre respondenți oferind perechii lor daruri. Mai mult de jumătate dintre aceștia vor oferi cadouri atât părinților (58,4%), cât și copiilor/nepoților (57,7%). Principalul ”beneficiar” al cadourilor devine copilul. În ceea ce privește tipurile de cadouri pe care le vor oferi de Paște celor dragi, cei mai mulți dintre orășenii intervievați vor opta pentru produse alimentare (ciocolată, cafea, dulciuri), îmbrăcăminte, accesorii vestimentare, accesorii speciale pentru masa de Paște (față de masă, pahare, șervețele) sau încălțăminte.

Peste jumătate dintre intervievaţi intenționează să se înnoiască de Paște, cumpărându-și diverse obiecte vestimentare (îmbrăcăminte, încălțăminte sau accesorii). Tinerii cu vârsta între 18 şi 25 ani sunt mai dispuși să investească în garderobă, respectând tradiția de a te ”înnoi de Paște”. 50% dintre respondenți nu vor primi beneficii suplimentare de la locul de muncă. În acest an, persoanele active pe piața muncii nu se vor mai bucura de o minivacanță similară celei din 2013, dovadă procentul mai mic, față de anul precedent, al celor care vor avea zile libere suplimentare (5,2% în 2014 față de 16,7% în 2013).

Comparativ cu 2013, angajatorii rămân reținuți în a acorda beneficii suplimentare cu ocazia sărbătorilor pascale. Totuşi, 15,2% dintre persoanele intervievate angajate vor primi primă de Paște în bani, în timp ce 11,2% dintre acestea vor beneficia de tichete cadou și 4,9%, de produse cadou. Studiul a fost realizat online, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional - urban, în perioada 4 - 8 aprilie. Au fost intervievate 663 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18–55 ani. Marja de eroare este de ±3,81%.