S-a întors roata: clujenii fac chipsuri pentru americani

S-a întors roata: clujenii fac chipsuri pentru americani
O fabrică românească de tortilla chips creată pe fonduri europene la Apahida furnizează din acest an produse pentru 50.000 de magazine din Statele Unite.

„Materia primă, respectiv porumbul, este produsă în cea mai mare parte în zona Transilvaniei, cam 80%, iar restul, din Ungaria, fiind procesată la cea mai mare moară din Estul Europei, la Satu Mare. Uleiul de porumb este produs pe plan local, doar condimentele sunt din străinătate. Deja avem comenzi pentru șase containere în SUA, unde acolo sunt distribuite în mai multe rețele de hipermarketuri și supermarketuri, dar și din Ungaria, Spania, Belgia și chiar din marile magazine din România. Deosebirea este că la noi consumul mediul anual de chipsuri este doar de 300 grame, pe când în America ajunge la 10 kilograme, acolo avem o piață imensă", explică Petronel Rus, director general al Sam Mills, grupul care coordonează această activitate.

Investiția din zona industrială Nervia a societății Arpis se ridică până acum la 4 milioane de euro, însă linia de producție de chipsuri a fost realizată din fonduri europene, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), în cadrul unui proiect de 6,7 milioane de lei. În afară de aceste produse, grupul românesc cu nume de rezonanță americană mai produce paste făinoase, ulei de porumb, apă îmbuteliată, îndeosebi pe segmentul economic de piață, dar și premium, iar în curând, carne congelată și refrigerată. Dacă linia de chipsuri va avea succes, investitorii vor să creeze și o a doua capacitate de producție, de două ori mai mare decât cea dată recent în funcțiune, și tot pe fonduri europene.

Zona Apahidei este deja împânzită de agenți economici importanți din țară din străinătate, prin companii precum Terapia Ranbaxy, Ulma, Fencs, Tirrena Scavi sau Farmexpert, care aduc bani serioși la bugetul local. "Veniturile proprii ale comunei s-au ridicat anul trecut la 11 milioane de lei, majoritatea de la firme din perimetrul zonei industriale, care însă nu beneficiază de statutul de parc industrial, cu toate beneficiile acestuia. Aici activează 700 de agenți economici, însă am avut norocul să nu ne confruntăm cu un colaps de genul celui din comuna învecinată, Jucu, atunci când a plecat Nokia. Unii au murit, alții s-au născut", spune primarul Apahidei, Grigore Fati.

Pești în căutare de apă

Primăria comunei a demarat mai multe proiecte din care s-au concretizat cele de creare a primei creșe rurale din județ, canalizarea zonei Dezmir-Sânnicoară-Apahida, asfaltarea a 7,6 km de drum, dotarea căminului cultural și, în perspectivă, crearea unei grădinițe. În schimb, proiectul de populare a lacurilor din Câmpenești s-a împotmolit, deși primăria amenajase deja pontoane de pescuit și voia să aducă 5 tone de pește mare. Zona se confruntă cu o secetă prelungită de câțiva ani, iar un investitor olandez care vrea să amenajeze un teren de golf nu a găsit apă nici când a forat la 160 m. De altfel, din cele șapte lacuri existente mai există apă doar în trei.

Unde merg banii europeni: drumuri, canalizare, pensiuni

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit prezintă în aceste zile mai multe proiecte derulate în județ prin intermediul PNDR- EuroAgricultura în perioada 2007-2013, în valoare de 43 de milioane de lei. Printre acestea se numără modernizarea infrastructurii din Suatu (11,9 milioane), renovarea satelor în Apahida (10,7 milioane), două pensiuni în Lunca Vișagului (4,7 milioane), o fermă de îngrășare pentru 1.100 de porci la Sânmarghita (3,7 milioane), o hală de producție de polistiren expandat la Iclod (1,5 milioane) sau un centru de promovare turistică și marketing la Geaca (1 milion).

Etichete
Comenteaza