Video Foto Safari cu bivoli la Cluj

O asociație din Cluj vrea să aducă pe dealurile din localitatea Mera corporatiștii din oraș pentru a vedea la fața locului turmele de bivoli care își duc existența pe aceste meleaguri. Principiul acesteia: există viață și dincolo de oraș!

“Am înființat această asociație pentru a atrage tineretul la sate, atât cei de peste 25 de ani care lucrează în corporațiile și instituțiile din oraș, într-un program de tip team & familiy, cât și copiii care își trăiesc acum toată viața pe telefoane și pe tablete și care au devenit practic piese de mobilier în apartamente.

Am identificat 17 asemenea puncte de interes în toată țara, vrem să extindem acest program la nivel național, în Maramureș, în Bucovina. Deja ne facem echipă în București. Pe de altă parte, vom înființa la Suceagu un fel de grădină zoologică, atât cu animale sălbatice, cât și domestice, dar unde tinerii vor putea lua și lecții de călărie”, spune Alin Pop, coordonatorul proiectului.

La băi de nămol, pe dealuri

În afară de turmele de pe dealuri, la care se ajunge doar cu mașinile de teren, la Mera a fost amenajat și Muzeul Bivolului, care cuprinde numeroase exponate legate de istoria acestui animal: căruțe, juguri, potcoave, talăngi. Peisajul este deosebit, animalele păscând într-o liniște deplină și făcând băi de nămol.

“Înainte erau 1.500 de bivoli, au mai rămas 170 pentru că prețul oferit localnicilor de către procesatori era foarte mic. Acum ei livrează laptele, crud sau sub formă de brânzeturi, în oraș. Bine ar fi să existe o inițiativă comună pentru un atelier de procesare”, susține primarul comunei Baciu, Florin Mureșan.

Profesorul de biologie Gheorghe Varga a înființat muzeul din Mera cu ajutorul organizației Word Vision. "Eu sunt urmașul unei familii de crescători. Am amenajat muzeul în fostele grajdurile ale CAP-ului, însă acum vrem să îl extindem, să mai lucrăm la partea exterioară. Să vedeți câți străini vin aici: din Ungaria, Japonia, Mexic, Canada. Ei merg apoi la Sîncraiu, o altă zonă atractivă".

“Am văzut inițiative asemănătoare în Franța, sub denumirea “Bine ați venit la fermă!”, aici se pot face tabere de vară unde familiile să cultive ele morcovii sau ceapa. Copiii trebuie să învețe că laptele nu se cultivă în cutie. Noi am vrea să venim în întâmpinarea acestor inițiative pentru a se dezvolta și a fi extinse și la alte comunități locale.

Țara Călatei sau Valea Nădășelului au o adevărată cultură a bivolului, un animal aparent foarte dur, sălbatic, dar care poate deveni foarte prietenos. Dacă un olandez a avut ideea la Sic să atârne 600 de cizme să se audă cum șuieră vântul în ele, de ce nu am putea să facem și noi așa ceva”, afirmă Istvan Vakar, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.

Jazz în căminele populare

Asociația Hai în Sat și-a propus să revitalizeze și căminele culturale, care sunt acum “mai mult săli de mese la înmormântări”, prin organizarea periodică de evenimente culturale precum concerte de jazz, piese de teatru. La căminul cultural din Suceagu aceasta va amenaja un muzeu al satului, cu piese colecționate din beciurile și șurile sătenilor, recondiționate de specialiștii Muzeului Etnografic din Cluj-Napoca.

Pe partea turistică, aceasta a încheiat acorduri cu Asociația Zonelor Montane și cu mai multe pensiuni pentru a acorda reduceri grupurilor de turiști pe care le va aduce în aceste perimetre. Asociația va accesa fonduri europene și guvernamentale, dar se bazează și pe donații.

Una dintre inițiativele propuse pe plan local este și înființarea unui sistem de agroferme pedagogice care să contribuie la educația agricolă a tinerilor. În Polonia există o rețea de 142 de agroferme de acest gen, frecventate de 10.000 de persoane. În UE o astfel de unitate poate obține un venit anual de 400.000 de euro.

Încă pe locul doi în Europa

România era pe locul doi în Europa la efectivele de bivoli, după Italia, însă acestea s-au redus de la 220.000, înainte de 1980, la 19.000, în ultimii ani. Investițiile în exploatații mari sunt mici pentru că profitul se amortizează în cinci ani. O investiție în 40 de bivolițe se ridică la 100.000 de euro. Cele mai multe efective se găsesc în Brașov, Sibiu, Cluj și Sălaj. Prețul laptelui de bivoliță în Europa este de patru ori mai mare decât al celui de vacă, din acesta obținându-se în Italia celebra brânză mozzarella. Bivolii trăiesc până la 30 de ani și au autoprotecție la boala vacii nebune, bruceloză, leucoză și TBC. Laptele de bivoliță nu are colesterol, fiind folosit în hrana copiilor sau a persoanelor cu probleme de sănătate.

Călin POENARU 
(Mera)