Video Foto Scandal la Bruxelles. “Am adus 3 miliarde € în țară, m-am săturat de insultele guvernului”

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, se îndreaptă împotriva propriului partid, aflat la guvernare. Într-un acces de furie, aceasta a mărturisit că a reușit să recupereze 3 miliarde de euro pentru România, în special pentru proiectele de infrastructură, bani pe care altfel trebuiau scoși din bugetul național.

 

“Nu mai accept insultele Guvernului României pentru munca pe care o fac. De când am preluat funcția de comisar, am făcut eforturi de fazare a unor proiecte din exercițiul financiar precedent, de 3 miliarde de euro, bani care altfel trebuiau dați de la buget. România, Bulgaria, Grecia primesc cu 10% mai mulți bani, pe 25 de ani, adică un sfert de secol, în condițiile în care alte țări mai puțin dezvoltate nu vor avea această oportunitate, în contextul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

De la o absorbție a fondurilor europene de 50% în România de la începutul mandatului meu, am reușit să ajungem la 90%. Din păcate, țara a pierdut 2 miliarde de euro din proiectele de infrastructură. La începutul anului țara era în pericol să piardă 800 de milioane de euro, acum această amenințare nu mai există. Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomenești să evităm dezangajările de fonduri". 

Trenurile grecilor merg cu 200 km/h, proiecte noastre mai așteaptă

"Avem nevoie la Comisia Europeană (CE) de proiecte noi, de proiecte mature. Avem bani la Bruxelles, dar din România nu avem proiecte noi, doar două mai vechi. Noi avem fonduri la dispoziție, dar nu avem ce analiza, în consecință nici ce finanța. Așteptăm în continuare autostrăzile Târgu-Mureș – Iași, Craiova – Pitești, podul de la Brăila. Nu agreăm realizarea Autostrăzii Târgu-Mureș - Iași în parteneriat public- privat, soluție cu care CE nu este confortabilă, pentru că aceasta înseamna o deprioritizare a investiției.

La ora actuală mai avem sub analiză un singur proiect major, metroul Otopeni - Gara de Nord. Deci așteptăm Craiova - Pitești, Târgu-Mureș - Iași, podul de la Brăila. Autoritățile au dat termene limită  depășite cu mult. Proiectul de metrou Pipera - Berceni trebuia depus în decembrie 2017, dar nu este depus nici acum. Nu demult m-am întors din Grecia, acolo au făcut o linie de tren de mare viteză cu 200 km/h, drumul dintre Atena și Salonic. Deci la unii se poate”, a menționat Corina Crețu.

Dezvoltarea regională, sabotată de primari 

Ea s-a arătat nemulțumită și de felul în care tratează autoritățile locale dezvoltarea regională. “Nu vrem să rămână în urmă nicio regiune din UE, dar autoritățile nu ar trebui să își permită să amâne pregătirea proiectelor pentru că astfel pierdem o grămadă de bani, 100.000 de proiecte din Europa pot să rămână fără finanțare. Din păcate, vedem la mai mulți primari o lipsă de capacitate administrativă în privința concretizării unor proiecte de dezvoltare regională, iar asta doar pentru că ocupă acel post”.

Aceasta a menționat că se va implica împreună cu comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, de punerea în practică a programului “Sate inteligente” care presupune instalarea internetului broadband în zonele rurale. “Satele sunt depopulate și îmbătrânite. Pentru ca aceste zone rurale să se dezvolte și pentru a facilita demararea de mici afaceri este nevoie de internet”, a spus Crețu.

Banii pentru regiuni, la mâna europarlamentarilor

Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor, a atras atenția că există și varianta ca fondurile de coeziune să fie reduse după dezbaterile din Parlamentul European. “Din punctul nostru de vedere o tăiere a acestor fonduri este inacceptabilă. Nu trebuie să ne culcăm pe o ureche pentru că, precum în fotbal, victoria se vede numai la final. Noi trebuie să arătăm care este forța politicii de coeziune în rezolvarea problemelor legate de mediu, digitalizare, migrație”.

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, președintele Comitetului Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, vicepreședintele Parlamentului European, Pavel Telička, participă la “Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor”. Aceasta este dedicată propunerii CE privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027.

De luni până joi, 6.000 de participanți – factori de decizie și experți de la nivel local, regional, național și european - se reunesc la Bruxelles pentru a dezbate și a schimba opinii într-un cadru ce a devenit evenimentul anual dedicat politicii de coeziune pe plan european. 600 de vorbitori și 200 jurnaliști participă la 150 de ateliere de lucru în cadrul acestei ediții consacrate politicii de coeziune post-2020.

Călin POENARU (Bruxelles)