Se anunță majorări importante ale taxelor locale în 2026. Avertismentul experților: „Este cert că vor crește”

Începând cu anul 2026, taxele locale din România vor crește semnificativ, ca urmare a unei măsuri prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în componenta de reformă fiscală.

Deși această schimbare a fost amânată anterior, ea va fi pusă în aplicare odată cu finalizarea pachetului legislativ pregătit de autorități.

"Este cert în acest moment că, de anul viitor taxele locale din România vor crește, semnificativ, în baza unei măsuri amânate, dar prevăzute în angajamentele asumate de statul român prin PNRR - componenta de reformă fiscală mai amplă. Uniunea Europeană impune creșterea veniturilor bugetare locale, inclusiv prin actualizarea valorii impozabile a proprietăților, astfel încât taxarea să reflecte mai bine valoarea de piață reală, să aducă venituri mai mari pe plan local și să reducă, în general vorbind, nevoia de finanțare din bugetul central și distorsiunile fiscale aferente", a precizat Alex Milcev, partener și lider al departamentului de Asistență fiscală și juridică în cadrul EY România, potrivit agerpres.ro. 

Măsura fusese inițial programată pentru 1 ianuarie 2026, dar a fost amânată în 2022 din cauza instabilității economice și contextului electoral din perioada 2024-2025.

"Iată însă, că intrăm în linie dreaptă cu aceste măsuri legislative, odată cu aprobarea Pachetului de măsuri fiscale nr. 1 propus de Guvernul Bolojan. Forma noii legislații încă nu e finală dar, potrivit declarațiilor oficiale, ar urma ca, până la sfârșitul lunii august, să fie definitivate toate detaliile privind procedurile tehnice, procentele aplicabile, (re)definirea bazei impozabile etc. Practic, vorbim despre două elemente importante care schimbă paradigma taxelor locale, reflectate în actuala redactare a legii", a mai precizat sursa citată. 

Două schimbări majore

În acest context, două schimbări majore sunt preconizate: eliminarea plafonului maxim al impozitelor locale și redefinirea bazei de impozitare astfel încât să reflecte valoarea de piață a imobilelor.

"Pe de o parte, se modifică intervalele de impunere, prin eliminarea plafonului maximal, fiind stabilit doar un minimum - 0,1% pentru rezidențiale, 0,5% nerezidențiale și 0,4% în cazul clădirilor utilizate pentru activități agricole. Autoritățile locale vor putea ajusta taxa flexibil, fără a mai cere suplimentări de la bugetul național. Pe de altă parte, se va schimba definirea bazei, care va ajunge să reflecte mai bine valoarea de piață a imobilelor", arată sursa citată. 

În prezent, impozitul pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice este calculat prin aplicarea unei cote între 0,08% și 0,2% la valoarea impozabilă, ajustată în funcție de rangul localității. Pentru clădirile nerezidențiale, cotele sunt între 0,2% și 1,3%.

"De notat că în prezent metodologia impusă legislativ pentru aceste evaluări adesea nu reflectă valorile de piață. Este important să spunem aici că acest pas, pe care îl putem considera un fel de 'revoluție' a sistemului taxelor locale din România, urma să fie realizat oricum. Din păcate, a coincis cu acestă conjunctură fiscală dificilă a altor creșteri de taxe și impozite și astfel va avea un efect compus negativ asupra tuturor contribuabililor", potrivit sursei citate. 

Taxă suplimentară pentru bunurile de lux

Totodată, se discută și despre aplicarea unei taxe suplimentare pentru bunurile de lux, precum locuințele evaluate la peste 500.000 euro și mașinile de peste 75.000 euro.

"Să nu uităm, în acest context, și de așa-numitul impozit pe lux - taxa specială aplicabilă locuințelor evaluate la peste 500.000 euro și mașinilor peste circa 75.000 euro. Și în privința acestor tipuri de proprietăți se discută introducerea unei poveri fiscale suplimentare. E posibil ca această creștere a taxelor locale pe imobile să producă și un fenomen 'downsize' (în traducere din engleză - a scădea măsura), mai pronunțat în țările dezvoltate, unde proprietarii renunță la case și suprafețe mari, le vând și se mută în spații mai mici, impozitate mai lejer", susține Alex Milcev.

Acesta adaugă că, deși în România acest comportament nu a fost foarte vizibil până acum, lucrurile s-ar putea schimba odată cu majorarea taxelor.

"Prin urmare, dacă în România acest fenomen nu s-a prea manifestat până acum, și din cauza mentalității de 'proprietar până la capăt' al românului, care lasă urmașilor casele și terenurile, dar și pentru că impozitele sunt încă destul de mici, e probabil ca de anul viitor să asistăm la accentuarea acestui 'pas înapoi'. Nu de alta, dar avem și un precedent istoric: la începutul anilor 2000, când, într-un cu totul alt context economic (de creștere fulminantă a prețurilor în imobiliare), multe familii cu venituri mici sau aflate în cumpănă financiară își vindeau proprietățile bine amplasate în orașele mari și optau pentru proprietăți de la periferie sau chiar în afara acestora, rămânând și cu o diferență bună de bani", mai arată sursa citată. 

În cazul companiilor, costurile cu deținerea și utilizarea proprietăților imobiliare vor crește, ceea ce ar putea duce la scumpirea chiriilor.

"În cazul persoanelor juridice vor fi costuri mai mari pentru deținerea și utilizarea activelor imobiliare, iar peste tot se va simți și un impact indirect asupra chiriilor care se vor mări", potrivit sursei citate.