Se solicită redeschiderea urgentă a restaurantelor la interior

Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) cere Guvernului redeschiderea urgentă a restaurantelor la interior, cu implementarea măsurilor de siguranţă sanitară, precum şi scoaterea restaurantelor de sub incidenţa procentului de 3/1000 de pe lista activităţilor cu risc de răspândire a COVID-19 şi, astfel, permiterea funcţionării fără sincope, cu un set de măsuri agreate în prealabil cu reprezentanţii industriei şi respectate de către toţi operatorii.

Scrisoarea deschisă este semnată de Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, şi este în atenţia premierului Florin Cîţu, ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, şi a ministrului Economiei, Claudiu Năsui.

”Având în vedere pierderile înregistrate de acest sector şi riscul de faliment ce ameninţă mai bine de jumătate dintre operatorii din domeniu, solicităm în regim de urgenţă următoarele măsuri: 1. Redeschiderea urgentă a restaurantelor la interior, cu implementarea măsurilor de siguranţă sanitară. 2. Scoaterea restaurantelor de sub incidenţa procentului de 3/1000 de pe lista activităţilor cu risc de răspândire a COVID-19 şi, astfel, permiterea funcţionării fără sincope, cu un set de măsuri agreate în prealabil cu reprezentanţii industriei şi respectate de către toţi operatorii”, arată HORA.

Organizaţia precizează că solicită redeschiderea restaurantelor la interior luând în considerare menţinerea în activitate a 40.000 de operatori şi a 400.000 de angajaţi, dar şi faptul că estimările cu privire la închiderea business-urilor şi şomajul din industrie sunt ”îngrijorătoare în contextual actual”.

HORA menţionează că vrea astfel să evite un colaps general pe întreaga ramură economică, deoarece 10.000 de antreprenori nu vor mai redeschide afacerile.

”Nu există vârfuri în analizele referitoare la numărul de persoane infectate cu COVID care să poată fi corelat cuînchiderea/redeschiderea restaurantelor”, mai arată organizaţia, care subliniază că operatorii vor respecta cu stricteţe regulile de către în perioada de restricţii.

Un alt motiv invocat este lipsa clarităţii în ceea ce priveşte populaţia oraşelor, de exemplu Bucureşti.

”În vederea unui dialog care să clarifice toate aspectele menţionate, vă solicităm o întâlnire în regim de urgenţă, asigurându-vă de disponibilitate şi flexibilitate”, spun reprezentanţii HORA.

Organizaţia patronală HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti, ce are misiunea de a susţine şi de a promova interesele şi valorile comune ale membrilor săi, pe plan naţional şi internaţional.

Înainte de criza COVID-19, in industria HORECA activau 40.000 de societăţi comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro şi aproximativ 190.000 de angajati reprezentând 10% din numarul total al angajaţilor care activează in sectorul privat.

 ”Urmare a crizei datorată pandemiei şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astăzi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% pe primele şase luni de zile, din anul 2020, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a determinat suspendarea activităţii în cazul a peste 40% dintre operatori. Organizaţia patronală HORA îşi exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului COVID-19 în industria ospitalităţii, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial”, precizează organizaţia.

Potrivit studiului comandat de HORA, împreună cu organizaţiile membre în Alianţa Pentru Turism, efectuat pe o perioadă de 5 ani, organizaţia spune că aportul HORECA la PIB este de aproximativ 5,07% după cum urmează: impact financiar direct (valoare adăugată) - 3,42%; impact social (salarii angajaţi şi aport consum) - 0,91%; impact financiar indirect (furnizori si investiţii) - 0,74%.

”Lipsa predictibilităţii din industria HORECA în climatul economic actual nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiţii, responsabilităţi majore faţă de angajaţi, contracte de închiriere şi leasing, contracte cu clienţii externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare, etc. Luând în considerare faptul că redeschiderea teraselor la 1 iunie 2020 nu a atras o creştere a numărului de persoane infectate, putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face in siguranţă, în unităţile în care se respectă reglementările. În lipsa unor reglementări clare, restaurantele au întâmpinat dificultăţi iar incapacitatea autorităţii centrale şi locale de a urmări respectarea regulilor a dus la suprareglementări şi controale abuzive, multe dintre ele fără a avea legătură cu situaţia pandemică în care ne aflăm”, adaugă HORA.