Sectorul 1 din București are venituri mai mari decât Cluj-Napoca

Cel mai bogat sector al capitalei a programat pentru acest an venituri cu 300 de milioane de lei mai mari decât întreg municipiul Cluj-Napoca.

Bugetul total al capitalei (bugetul Primăriei Generale şi bugetele celor şase sectoare) a fost construit în 2020 pe venituri proprii (fără veniturile instituţiilor care se autofinanţează parţial în 2020) de 15 miliarde de lei, iar cheltuielile sunt estimate la 19 miliarde, conform ZF.

Consilierii Primăriei Generale au aprobat bugetul pentru 2020, în vreme ce la sectoare proiectele sunt în dezbatere publică, urmând să fie aprobate în zilele următoare de consiliile locale. Bugetul Primăriei Bucureşti pentru 2020 estimează venituri de 7,2 miliarde lei (venituri proprii, fără bugetele insituţiilor care se autofinanţează şi fără împrumuturi).

Cheltuielile au fost fixate la 10 miliarde de lei (şi cuprind sumele din împrumuturi şi veniturile de la instituţiile care se auto­finanţează), în contextul în care veniturile din 2019 au fost de doar 4,5 miliarde lei, iar cheltuieli de 4,7 miliarde. Cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit.

De la scăderea impozitului pe salarii, de la 16% la 10%, Primăria Bucureşti pierde anual 1 miliard. Bugetul pentru anul acesta prevede venituri fiscale de 4,6 miliarde. Dintre acestea, 3,5 miliarde sunt încasări estimate din impozitul pe venit de la persoanele fizice, majoritatea din salarii.

Bucureştiul un milion de angajaţi, prin urmare şi veniturile sunt pe măsură. Administraţiile locale înregistrează venituri solide, pe lângă impozitul pe salarii, şi din sumele defalcate din taxa pevaloarea adăugată, taxele pe utilizarea bunurilor, dar şi din amenzi, penalităţi şi confiscări.

Cheltuielile primăriilor se duc în primul rând către cheltuielile cu şcolile, cu asistenţa socială şi cu grădinile şi parcurile. Primăria Generală şi primăriile celor șase sectoare vor cheltui anul acesta 19 miliarde, conform proiectelor de buget publicate pe site-urile instituţiilor menţionate.

Cel mai bogat sector este sectorul 1. Are în 2020 un proiect de buget în care sunt prevăzute venituri de 1,8 miliarde de lei şi cheltuieli de 2 miliarde. Bugetul sectorului 1 prevede un plus de 33% venituri faţă de execuţia bugetară din 2019, când au fost înregistrate venituri de 1,2 miliarde şi 1,4 miliarde cheltuieli.

Sectorul 1 are venituri estimate mai mari chiar şi faţă de cel mai dezvoltat oraş după Bucureşti, Cluj-Napoca, ce are un buget estimat de 1,5 miliarde de lei venituri şi 1,7 miliarde cheltuieli. Timişoara a bugetat pentru 1,3 miliarde de  lei venituri şi 1,5 miliarde cheltuieli. La sectorul 2 sunt aşteptate venituri de 1,2 miliarde şi cheltuieli de 1,3 miliarde.

Sectorul 3, cu o populaţie de 468.000 de locuitori (cel mai mare „oraş“ din România, peste Iaşi sau Cluj-Napoca) are un buget de 1,8 miliarde de lei venituri şi tot atât la cheltuieli. Din cele şase sectoare, sectorul 5, cu cartierele Rahova şi Ferentari, este socotit a fi cel mai sărac din Bucureşti.

 

În ceea ce priveşte veniturile pe 2020, în proiectul de buget ele sunt estimate la 1,4 miliarde. Este îndoielnic că va avea aceste venituri, atâta vreme cât execuţia bugetară din 2019 arată venituri de 600 milioane. Primăria Sectorului 6 estimează în 2020 venituri de 1 mld. lei şi cheltuieli de 1,7 miliarde . Cel mai modest este sectorul 4, care estimează venituri şi cheltuieli de 830 milioane în 2020.