Sistemul de cale ferată din România a deraiat. CFR Marfă vrea blocarea conturilor Transferoviar

Societatea care administrează căile ferate din România a solicitat poprirea conturilor “suratei” sale de stat CFR Marfă, care îi datorează în jur de 200 de milioane de euro. La rândul său, aceasta se îndreaptă împotriva clienților de la care poate să încaseze bani, printre care Transferoviar Cluj, deoarece marii datornici de stat sunt fie în faliment, fie în insolvență.

Directorul CFR Marfă, Marinică Voicu, a solicitat înființarea de popriri către clienții Oltchim Râmnicu Vâlcea, Colterm Timișoara, Rocombi, SAAF, Adridad, Transferoviar Grup, Unicom, Interagro, MMV Rail, Via Terra Spedition, Voestalpine Apcarom, dar și către centralele de stat Paroșeni, Prestserv și Arad. El l-a înștiințat pe ministru Transporturilor, Lucian Șova, că înființarea popririi la CFR Marfă va afecta activitatea sa comercială.

“Înființarea popririi creează un blocaj financiar care generează pentru societate mari probleme în a-și desfășura activitatea curentă și anume plata salariilor, a obligațiilor către bugetul de stat, utilități furnizori curenți și restanți. CFR Marfă își desfășoară activitatea din surse proprii și nu beneficiază de subvenții de la stat”, a precizat Marinică Voicu.

Datorii de aproape 1 miliard de lei

Suma pentru care s-a dispus poprirea conturilor CFR Marfă de către executorul judecătoresc Ștefan Păun se ridică la 234 de milioane de lei. Societatea de marfă datorează CFR SA 835 de milioane de lei, dintre care titluri executorii 650 de milioane, în timp ce 371 de milioane se află deja în procedură de executare silită.

“În baza art. 783 alin. (2) C vă punem în vedere interdicția de a plăti debitorului contravaloarea sumelor de bani poprite, până la concurența sumei datorate, în caz contrar veți suporta consecințele prevăzute la art. 790 C privind validarea popririi”, a transmis Ștefan Păun. Datoriile totale ale CFR Marfă au ajuns la 996 de milioane de lei: 590 de milioane debit principal, 245 de milioane penalități și 160 de milioane creditori în termen (buget de stat, furnizori, alți creditori).

Firmele de stat se falimentează una pe alta

Unul dintre motivele strângerii datoriei o reprezintă acumularea de creanțe de 350 de milioane de lei de către CFR Marfă ca o consecință a neîncasării de către aceasta a sumelor datorate de o serie de societăți, majoritatea cu capital de stat, dar și private. CET Arad îi datora 55 de milioane de lei, Complexul Enegetic Hunedoara, 23 de milioane, Colterm Timișoara, 22 de milioane, toate având dosare de executare silită.

Printre debitorii de la care CFR Marfă susține că nu poate recupera bani se numără Oltchim (115 milioane), Compania Națională a Huilei (5,4 milioane), CET Govora (21 de milioane), cele trei fiind acum în insolvență, dar și CET Bacău (26 de milioane), CET Brașov (11 milioane), CET Iași (6 milioane), RAAN (14 milioane) sau Termica Suceava (2,5 milioane), toate în faliment.

7.500 de angajați rămân fără salarii

Conducerile celor două companii de stat nu au ajuns la o înțelegere, iar CFR SA vrea să interzică acum accesul CFR Marfă la infrastructura feroviară din România, deoarece ultima nu a achitat tariful de utilizare. În 22 martie CFR SA a blocat toate conturile bancare ale CFR Marfă și a instituit popriri și asupra conturilor clienților acestora, fiind sistate astfel și salariile celor 7.500 de angajați.

De asemenea, operatorul de marfă nu va putea să participe la licitațiile derulate de Complexul Energetic Oltenia și de Compania Națională de Sare Salrom. Conducerea sa a propus MT o eșalonare rezonabilă a restituirii datoriei către CFR SA, iar salariații care și-au câștigat drepturile în instanță au acceptat eșalonarea plăților pentru a nu falimenta societățile. CFR Marfă asigură 37% din traficul de marfă pe calea ferată din România, în special combustibil și produse petroliere, dar și transportul militar.  

Șova: “Ne pregătim pentru ce e mai rău de la Bruxelles”

“Mă preocupă într-un mod foarte serios faptul că CFR Marfă a acumulat o datorie mult prea mare la CFR Infrastructură. Dacă ar fi fost un agent privat, nu ar fi ajuns în această situaţie. O astfel de datorie de fapt poate fi tratată şi ca o distorsiune în piaţă, ca un element de concurenţă neloială în raport cu alţi operatori. CFR Infrastructură, dacă şi-ar folosi toţi banii de primit de la CFR Marfă. am avea sute de kilometri pe care ar putea fi ridicate restricţiile de circulaţie. Am cerut celor de la CFR Marfă să lichideze datoria pe care o au către CFR Infrastructură, astfel că ne pregătim pentru ce e mai rau în ceea ce priveşte o decizie de la Bruxelles privind un eventual ajutor de stat”, a declarat ministrul Transporturilor.