Update Soluție de trafic propusă la Cluj: automotoare urbane între Aeroport și Gară

Clusterele și asociațiile de afaceri clujene propun înființarea unui sistem de automotoare feroviare în oraș pentru a decongestiona traficul rutier actual. Traseu principal: Gara Centrală Cluj-Napoca - Aeroportul Internațional Cluj.

Organizațiile menționate au expus, în cadrul Consiliului Civic Local Cluj-Napoca, proiecte pe termen scurt-mediu-lung; surse de finanțare locale, guvernamentale, regionale sau directe de la Comisia Europeană și investitori străini; acțiuni concrete de sprijinire a autorităților locale în implementarea proiectelor.

Domeniile de interes, sintetizate în două mari capitole, au fost prezentate atât municipalității, cât și parlamentarilor clujeni, a precizat Radu Mleșniță, director al clusterelor regionale Transilvania Lifestyle și Gusturi Transilvane. Iată cum arată propunerile formulate de structurile patronale și asociative din Cluj.

“1. Trenul de la Baciu/ Tetarom 1 – Cluj-Napoca – Aeroport (oprire pe linia de manevră a stației Cluj Est, ce trece la 10 m de gardul Napocom) – Apahida – Jucu / Tetarom 3.  

Din cele peste 60 trenuri ce sosesc și pleacă din Cluj, pe această relație circulă zilnic 15 trenuri pe ruta Apahida - Dej (spre Baia Mare, Bistrița, Bucovina, Secuime, respectiv Câmpia Turzii, Aiud, Teiuș), precum și 16 trenuri pe direcția Nădășel/ Autostradă - Huedin (spre frontiere: Oradea, Carei, Satu Mare). În urmă cu 28-50 de ani o mare parte din resursa umană era transportată pe această cale ferată (“linia navetiștilor”), rezolvând cu brio problema lipsei forței de muncă a Clujului (oraș industrial - intelectual).

Acum aceste trenuri zilnice nu au oprire lângă aeroport pentru a descărca sau încărca milioanele de potențiali călători pentru destinațiile externe oferite de cele 10 companii aeriene ce operează acum și leagă direct Clujul de Europa și de lumea întreagă. Este un paradox. Se preconizează o creștere la peste 3 milioane de călători în 2019 și 7 milioane în următorii trei ani. Deci avem o mare problemă. 

Majoritatea acestor pasageri, generatori a miliarde de euro, sunt ardeleni ce pleacă la muncă sau vacanță în străinătate au nevoie de un transport feroviar modern “ca afară” din localitățile regiunii. Acum aproape toți folosesc intens mașina, neputând să coboare/ urce în tren la 190 m de aeroport. Halucinant pentru un “Smart City”!

Pentru noi, clujenii, aceștia au un impact negativ asupra traficului și mediului, calității vieții și uzurii ridicate a tramei stradale și a mijloacelor de transport în comun. Aceste costuri sunt în continuă creștere și se suportă inutil de către noi toți, contribuabilii clujeni. Mai mult, ei vor presa pe traficul insuportabil și poluant în creștere progresivă, locurilor noastre de parcare insuficiente în Clujul “Smart”. 

Până la organizarea licitațiilor pentru centura ocolitoare și pentru trenul metropolitan, a studiilor de fezabilitate, a construcțiilor, a dotărilor, a obținerii aprobărilor necesare proprietarilor de la multiplele instituții de la București vor mai trece 2-3 ani. Or, problema noastră este acum, în primul trimestru din 2019.

Propunem numai măsuri organizatorice simple și ieftine, cu decizia la Cluj, bazate pe competența și inteligența aleșilor, privind:

Amenajarea unei platforme (peron) acoperite din beton de 100 m, între gardul Napocom și calea ferată de triaj legată de magistrală a Gării Cluj Est (redenumită Aeroport Internațional Cluj). Călătorii să se deplaseze de la aeroport - sensul giratoriu - stația de cale ferată pe două culoare în aer liber, acoperite simplu și demarcate de piloni.

În acest moment nu dorim investiții faraonice cu pasarele/ pasaje/ tuneluri și alte complicații costisitoare, ce vor fi realizate doar atunci când se va implementa proiectul terminal cargo multimodal.

Negocierea cu proprietarii pentru accesul pasagerilor: de la trecerea de pietoni cu semafor a sensului giratoriu din fața aeroportului până la această platformă (190 m). 

Trenurile operatorilor CFR, Interregional, Transferoviar ce pot trece pe lângă aeroport să se oprească pentru 2-3 minute (prin completarea Mersului Trenurilor) la platforma menționată.

Alocarea câte unui automotor de către operatorii interesați care să asigure transferul din minimum jumătate în jumătate de oră între Aeroport și Gara Centrală Cluj, în intervalul când nu sunt curse programate încă în Mersul Trenurilor.

Extinderea legăturilor pe calea ferată a actualelor trenuri de unde vin majoritatea pasagerilor (prin decizia operatorilor interesați), între Aeroport și Jibou, Baia Mare, Zalău, Dej, Bistrița, Câmpia Turzii, respectiv Nădășel/ Autostradă, Huedin, Aleșd, Oradea, Satu Mare. 

Organizarea de către primăriile de pe aceste trasee, aflate la 10-30 km de Cluj-Napoca, a spațiilor de parcare din apropierea gărilor (îndeosebi a celor din Nădășel/ Autostradă, Baciu, Apahida și Cojocna), pentru miile de călători ce vor prefera să vină cu trenul la aeroport sau centrul Clujului, în schimbul mașinii (adică “mutarea” parcării de la aeroport la stațiile de calea ferată). 

Publicitate cu bannere la Aeroport, gările de pe trasee, website, rețele sociale, mass-media a acestei noi facilități oferite de aeroportul nostru pentru confortul deplasării în străinătate.

Deschiderea de case de bilete electronice/ automate la aeroport, gările de pe traseu, (plata cu card, SMS, online, cash); alte idei inovative de optimizare și de facilitare a unui transfer confortabil și ieftin. 

Primăriei ar putea să-i revină inițierea, negocierea și implementarea acestei soluții simple, ieftine și profitabile aflate pe teritoriul municipiului pe care îl administrează (fară cheltuirea niciunui ban pe studii de fezabilitate). Este suficient un simplu proiect cerut în calitate de emitent al certificatelor de urbanism și construire a platformei Stația Aeroport. Această instituție are reprezentativitatea și autoritatea să pună urgent la masa negocierilor pe cei trei proprietari și trei operatori de tren interesați pentru ca din aprilie să urcăm/ să coborâm din tren la aeroport. 

Parlamentarii clujeni sunt invitați să sprijine demersurile la toate nivelurile, precum și mobilizarea resurselor modeste de finanțare cerute de acest prim pas al reluării unui traseu ce funcționa foarte bine încă din anii ’60, dar abandonat în 2003 - atunci când unii încă nu credeau că Aeroportul - cel mai important motor de dezvoltare internațională a Clujului (alături de Tetarom, Banca Transilvania, industria informatică, universități), va avea o evoluție atât de spectaculoasă pentru această zonă economică strategică a municipiului și a județului.

Clujul are linie ferată dublă electrificată lângă aeroport. E jenant să avem această resursă, dar să nu fim recunoscuți drept primul oraș românesc cu aeroport și stație de tren. Aceasta deoarece unii ignoră chiar o cerință a Comisiei Europene, nu înțeleg sau amână ceva ce a devenit o problemă acută.  

Între timp, proiectul trenului metropolitan (care are infrastructura, dar nu e prins cu un automotor în Mersul Trenurilor) cu conectare la mijloacele de transport în comun (Compania de Transport Public) și autogară poate continua accelerat pentru a suplimenta actuala resursă existentă.

2.  Fondurile europene și cele regionale gestionate la Cluj de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest trebuie accesate și utilizate până în ultimul ceas: 2019. Colaborarea dintre specialiștii din primărie, consiliul local, consiliul județean și parlamentarii clujeni ce ne reprezintă la instituțiile centrale din București și Bruxelles trebuie să depășească sincopele de acum 3-4 ani, de când se puteau depune în mod accelerat proiectele esențiale pentru dezvoltarea Clujului:  

• Prelungirea liniilor de tramvai Mănăștur - Florești (eventual până la Gilău/ autostradă) și respectiv Bd. Muncii – Sub Coastă / Aeroport
• Conectarea și utilizarea căilor ferate uzinale pentru transport public cu tramvai din zona CUG, Sanex, a podului de cale ferată de lângă podul rutier al străzii Beiușului
• Construirea de noi poduri peste Someș și reabilitarea celor existente
• Extinderea liniilor de troleibuze nepoluante în cartierele Grigorescu, Iris, Bulgaria, Între Ape – Calea Someșeni, Brâncuși - Gheorgheni. Cumpărarea în mod prioritar de troleibuze, tramvaie și autobuze electrice pentru înlocuirea autobuzelor poluante
• Construirea pasajului de la Tăietura Turcului și legăturii cu Floreștiul prin cartierul Grigorescu
• Organizarea parcărilor de la toate intrările în oraș cu stații de troleibuz, tramvai, mașini electrice
• Construirea terminalului cargo multimodal ultraprofitabil și legarea de aeroport și de calea ferată
• Realizarea Centrului Internațional de Conferințe și Expoziții Cluj de la aeroport, vital pentru dezvoltarea comunităților de business, cercetare-inovare, Smart City
• Construirea Centrului Cultural Cluj, sediu al Filarmonicii Transilvania, Academiei de Muzică
• Amenajarea parcurilor și malurilor Someșului din Grigorescu până la Aeroport
• Reabilitarea bicicletelor ClujBike, preschimbarea cardurilor demagnetizate și reluarea emiterii cardurilor (suspendată de primar în urmă cu 14 luni)
• Alte proiecte cuprinse în strategia de dezvoltare a Clujului 2014-2020, planul de mobilitate urbană, programul de dezvoltare a Aeroportului, accelerarea implementării aplicațiilor punctuale pentru Smart City, dezvoltării creative a unui “international multisensory LifeStyle Hub”.  

Prioritare trebuie să fie proiectele cu valorificarea maximă a resurselor locale și decizia la Cluj și accesare directă de fonduri europene la Bruxelles. Compartimentul de scriitori de proiecte din primărie trebuie sprijinit și întărit cu specialiști veritabili și întreprinzatori, pentru a depune în 2019 măcar proiectele de mai sus”. 

87 de milioane de euro investiți la București

Compania Naţională de Căi Ferate a dat drumul licitației de modernizare a liniei Gara Bucureşti Nord - Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti, cu o cale ferată dublă de 3 km, un viaduct de 1,5 km, o stație de călători la terminalul 1 al aerogării. S-au înscris trei ofertanți: asocierea Arcada Company - ISPCF – DB Engineering; Porr Construct și MAPA Inșaart VE Ticaret. Valoarea contractului este de 420 de milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată, sursele de finanţare fiind fonduri europene de coeziune şi bugetul de stat, aferente cadrului financiar 2014-2020. Comisia de evaluare va analiza documentele de calificare şi propunerile tehnice şi financiare în vederea desemnării câştigătoarei.