Specialiştii în patrimoniu se adună la Cluj. „Politicul distruge monumentele istorice”

Lipsa unei legislaţii coerente în privinţa lucrărilor de reabilitare a monumentelor istorice contribuie, practic, la distrugerea acestora, avertizează specialiştii întruniţi la Claustrul Franciscanilor din Cluj.

„Constatăm că trebuie să ne ghidăm după două instituţii: Ministerul Culturii (MC) şi Ministrul Dezvoltării Regionale. Dacă ultimul are normative, la legea privind protejarea monumentelor istorice a MC nu există niciun normativ. Şi termenii din legislaţie sunt ambigui; dar în final cel care semnează este tras la răspundere din punct de vedere juridic.

S-a ajuns să fie nevoie de patru ştampile pe proiect doar pe partea de inginerie tehnică. Este o problemă şi de clasificare, pentru că, dacă o clădire care urmează a fi reabilitată nu poate găzdui 2-300 de oameni, ci doar 80 sau 100, aşa cum s-a întâmplat la incendiul din Bucureşti, trebuie încadrată la alt standard. 
 
Monumentele istorice riscă să fie distruse ori de coduri, ori de viitorul cutremur. Dacă politicul nu intervine să împiedice distrugerea lor, prin rezolvarea ambiguităţilor din lege, treaba este foarte încurcată pentru noi, specialiştii, pentru că nu avem nicio putere. E nevoie de un cod al patrimoniului, de o evaluare a riscului seismic”, constată Mircea Crişan, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti. El recomandă ca la reabilitarea clădirilor istorice să fie practicate intervenţii minime, cu păstrarea autenticităţii acestora.

Turnuleţele din centrul Clujului
 
Inginerul Ildiko Bucur Horvath, de la Universitatea Tehnică, avertizează asupra intervenţiilor din zonele istorice care contribuie la urâţirea Clujului. „În marile oraşe a apărut înghesuirea de noi şi noi construcţii în centru, mai ales în detrimentul spaţiilor libere şi spaţiilor verzi. Iar unii au fost tentaţi să imite, prost de cele mai multe ori, clădirile din apropiere.

Avem clădirea aceea frumoasă a prefecturii, ridicată pentru a găzdui Camera de Comerţ şi Industrie, în stil recesiune, eclectic, dar şi cu elemente de gotic, oriental şi din arta populară maghiară, alături de care s-a construit, în anii '80, hotelul partidului. Acolo au apărut un turnuleţ aici, unul dincolo. Implantarea unor corpuri noi merge – o piesă modernă amplasată într-o cameră tradiţională poate arăta foarte bine – dar nu oricum”. 
 
Ea a dat ca exemplu pozitiv castelul Wesselenyi de la Jibou: grădina englezească a domeniului a fost transformată în grădină botanică (dar şi japoneză sau zoologică), cu un centru de cercetare în biologie, serele vechi fiind dublate de cupole de sticlă noi, iar vechiul grajd, care a fost şi cantină de şcoală - va deveni centru cultural. În schimb, castelul baroc naţionalizat şi apoi retrocedat urmaşilor proprietarilor se află într-o stare tehnică precadă în prezent.

Clădiri cu acces interzis

Specialiştii prezenţi au subliniat că şi locul întrunirii, Domeniul Franciscanilor, are nevoie de lucrări de reabilitare, şi au arătat faptul că o altă clădire istorică din Cluj-Napoca, Biserica Piaristă, ar trebui să respecte obligaţia de folosire a monumentelor. „Este necesar ca o clădire reabilitată să fie redată publicului, altfel o consolidăm, o închidem şi nu mai umblă nimeni în ea”, remarcă Bucur. 
 
„Sunt patru modalităţi de reabilitare a monumentelor istorice: conservări, restaurări, reînnoiri şi reconstrucţii. Unele dintre ele pot fi reabilitate, dar se poate ajunge şi la dărâmarea acestora, în anumite cazuri”, a subliniat inginerul Balint Szabo. Conferinţa internaţională de structuri portante istorice, având ca tematică aplicabilitatea reglementărilor tehnice, aduce la Cluj-Napoca, în perioada 5-6 noiembrie, arhitecţi, ingineri, reprezentanţi ai mediului academic.

Pe parcursul acesteia se va discuta despre diferite tipuri de structuri portante istorice, despre valorile de patrimoniu ale acestora şi protecţia lor, despre reglementările naţionale privind intervenţiile asupra structurilor portante istorice şi despre modul în care reglementările sunt aplicate pe şantierele de restaurare.