Străinii au afaceri de 1 miliard de euro la Cluj

Infrastructura creează una dintre principalele divergenţe de viziune între autorităţile clujene şi reprezentanţii investitorilor străini. Unii spun că s-au făcut drumuri, străinii ne arată că mai e nevoie.

Companiile străine au ajuns în 2010 la o cifră de afaceri de 1 miliard de euro şi au atins un profit de 60 de milioane de euro, potrivit datelor Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj, prezentate într-un eveniment organizat de Intesa Sanpaolo Bank (ISB). Primele ţări din top sunt Ungaria, Olanda şi Elveţia, a menţionat Elisabeta Dumitrescu, director general al CCI. Principalele atuuri ale Clujului în atragerea investitorilor sunt existenţa forţei de muncă calificată şi a universităţilor, funcţionarea parcurilor industriale, dar şi aşezarea geografică şi infrastructura de transport, conform CCI. Pe de altă parte, tocmai infrastructura deficitară este adusă în discuţie de reprezentanţii investitorilor străini atunci când explică de ce zona Clujului şi România încă nu sunt suficient de atractive.

"400 km de autostrăzi nu sunt suficienţi pentru dezvoltare economică. Actorii economici sunt interesaţi de dezvoltarea infrastructurii", a subliniat Philippe Beke, ambasadorul Belgiei în România, în cadrul unei întâlniri cu oamenii de afaceri locali. Clujul a ratat o serie de investiţii străine tocmai din cauza lipsei de legături moderne de infrastructură: grupul Mercedes a ales să se stabilească în Ungaria. La opt ani de la semnarea contractului, Autostrada Transilvania a ajuns la 54 km, cu toate că în planşe are 415 km. "Eu pot să răspund pentru perioada mandatului meu. Nu pot să zic că ceea ce s-a făcut e mult sau e puţin, dar s-a lucrat. Şi nu doar această parte din Autostrada Transilvania a fost realizată, ci şi alte proiecte de infrastructură. Nu trebuie să uităm nici că am traversat şi această perioadă de criză mondială", a justificat fostul premier Emil Boc, la evenimentul ISB.

Mediul bancar mizează pe nevoia de consum şi de proiecte, inclusiv pe cele de infrastructură, pentru dezvoltarea economică. "Nevoia de consum în România nu a dispărut. Avem nevoie şi de autostrăzi, şi de proiecte în agricultură, care acum e redescoperită, şi de investiţii în energie. Pentru asta e nevoie de parteneri, fie că e vorba de stat, de fonduri europene sau de o bancă", a menţionat Dan Bota, director de reţea în cadrul ISB. Cu toate că băncile se arată interesate de proiectele din piaţă, oamenii de afaceri se plâng încă de accesul dificil la finanţare.

"Până acum câţiva ani, oamenii de afaceri se interesau doar pe ce se dau bani europeni ca să obţină nişte fonduri. Mai nou, au proiecte bine fundamentate, cu viziune pentru dezvoltarea afacerilor, nu vânează doar un grant. Rămâne problema accesului la finanţare. E nevoie de bani pentru a dezvolta afaceri, iar pentru asta apelăm la bănci. De multe ori întreprinzătorii nu au reuşit să acceseze credite. Un antreprenor îşi asumă riscuri când face o afacere, o bancă îşi acoperă riscurile prin garanţii, uneori foarte ridicate", a menţionat Mircea Miheştean, directorul Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Clujul are 44.000 de agenţi economici activi, fiind al doilea judeţ din ţară în această privinţă, după municipiul Bucureşti, dar înfiinţarea de noi societăţi este contrabalansată de radierea altora, conform CCI. Globalizarea întreprinderilor şi orientarea spre pieţe noi, în contextul recesiunii din Europa, ar fi alternative pentru afacerile locale. "Şomajul nu e ridicat; avem 13.000 de şomeri, dintre care numai 8% cu studii superioare, ceea ce arată că instruirea este foarte importantă. Există şi locuri de muncă disponibile, dar mai e de lucru la corelarea ofertei cu cererea", a menţionat Dumitrescu.

Dezbaterea organizată de ISB a adunat lideri de opinie, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai mediului de afaceri. Printre participanţi s-au numărat şi Emil Boc, fostul premier al României, vicepreşedintele CJ, Alexandru Coroian, liderul consilierilor judeţeni PSD, Teodor Pop Puşcaş, primarul Clujului, Radu Moisin, alături de oameni de afaceri, printre care Gabriel Cârlig, Augustin Feneşan, Gicu Buzdugan. Au mai vorbit Radu Danciu (decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice Dimitrie Cantemir) şi Mircea Perpelea, directorul Centrului de Perfecţionare Profesională şi Activităţi Sociale în cadrul Băncii Naţionale. Ultimul a lansat volumul "Drumul către euro este pavat cu bune intenţii", carte semnată şi de Marcel Popescu.