Strategii pentru programul Start-Up Nation. „Este făcut pe genunchi”

Strategii pentru programul Start-Up Nation. „Este făcut pe genunchi”
Programul guvernamental Start-Up Nation, lansat ca o iniţiativă de încurajare şi stimulare a înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii şi de creştere a performanţelor firmelor tinere, vizează doar o creştere formală a numărului de firme înfiinţate şi un soi de protecţie socială pentru persoanele defavorizate şi absolvenţii după anul 2014, consideră economiștii.

Conform grilei de evaluare propuse în normele metodologice de aplicare, profilul afacerii cu cele mai multe şanse de finanţare este: societate înfiinţată după intrarea în vigoare a OUG nr. 10/2017, care activează în domeniul producţiei, creează minim trei locuri de muncă, din care două ocupate de persoane defavorizate sau absolvenţi după 2014, achiziţionează în cadrul proiectului echipamente de cel puţin 60% din valoarea planului de afaceri, asociatul sau administratorul a urmat sau urmează un curs de antrenoriat.

Prin lipsa vreunei condiţii puse în legătură cu activitatea anterioară a antreprenorului, programul va încuraja va face mutarea unei activităţi şi a salariaţilor de pe o firmă în activitate pe una incipientă, iar efectul de stimulare a numărului de firme noi este aproape nul, conform unei analize a companiei de consultanță Avisso, care estimează că se vor înfiinţa 10.000 de firme noi şi se vor închide cel puţin 5.000. 

Patronii își mută activitatea pe firma nouă

„Practica transferului de activitate de la o companie la alta este una curentă: 6 din 10 companii nou înregistrate sunt deţinute de acţionari care au mai avut alte companii în trecut, sau sunt implicaţi direct sau indirect într-un grup de companii care activează în paralel cu firma-subiect. Astfel, nu vorbim de companii noi, ci de acelaşi persoane care desfăşoară relativ aceeaşi activitate pe o companie diferită. 

Impunerea unei condiţii legate de noutatea domeniului de activitate pentru antreprenorii care deţin deja o firmă activă ar evita astfel de artificii, care, de fapt, nu aduc niciun plus de valoare economică. Aceasta nu înseamnă limitarea accesul la finanţare pentru antreprenorii care activează deja în piaţă, deoarece pentru companiile cu activitate există alte linii dedicate de finanţare.

Este un program realizat „pe genunchi”, cu grave disfuncţionalităţi de implementare şi care este sortit eşecului, aşa cum am avut atâtea exemple până acum. Dacă adăugăm şi luarea în considerare a principiului „primul venit, primul servit” la finanţare, soarta acestui program este pecetluită: va fi un eşec înainte de a fi lansat, judecând după experienţa programelor de minimis eşuate care au funcţionat după acelaşi principiu”, constată Mihaela Măriucă, asociat în cadrul Avisso.

Cum reacționează antreprenorii

„Urmează să deschid un SRL în luna martie, în care voi fi asociat unic și vreau să aplic pentru programul Start-Up Nation. Am mai avut un SRL din care am ieșit anul acesta, prin cedarea tuturor acțiunilor pe care le dețineam. Și în acest SRL am fost asociat unic”, explică întreprinzătoarea Alexandra Stamate.

Un antreprenor din IT crede că inițiativa guvernului poate fi utilă: „Programul în sine este unul bun și poate ajuta mulți freelanceri să își facă o firmă care la rândul ei va aduce cel puțin trei locuri de muncă. Aș vrea ca măcar trei persoane din comunitatea noastră să reușească să aplice la acest program și să primească finanțare. Dacă ne unim, este posibil ca împreună să reușim ce nu reușesc toate aceste instituții”.

Criterii de selecție propuse de experți

Specialiștii cred că evaluarea proiectelor ar trebui să se realizeze după experienţa sau cunoştinţele dovedite ale antreprenorului în domeniul proiectului, noutatea produsului sau serviciului livrat, capacitatea antreprenorului de a angrena şi alte resurse de finanţare (bancare sau proprii), calitatea planului de afaceri (detalii relevante legate de industrie, piaţa-ţintă, strategii de vânzare), crearea de locuri de muncă, dar fără a condiţiona categoriile din care pot face angajări (atragerea de specialişti, şi nu începători, pentru a creşte rata de succes).

Aceștia susțin că trebuie lăsată libertatea antreprenorului de a decide cheltuielile necesare demarării afacerii prin lărgirea plajei celor eligibile şi includerea celor salariale, cu materiile prime, materiale consumabile, utilităţi, cheltuieli de promovare şi publicitate, dar și acordarea unui avans de minim 70% din valoarea proiectului la semnarea contractului de finanţare şi condiţionarea primirii diferenţei de până la 100% după dovedirea viabilităţii afacerii prin înregistrarea de venituri de cel puțin cel puţin 50% din valoarea avansului acordat.

Aspectele semnalate ar duce la accelerarea implementarea proiectelor şi ar creşte semnificativ rata de supravieţuire a start-up-urilor. În prezent jumătate dintre companiile nou-înfiinţate sunt radiate după 5-10 ani, cealaltă jumătate a companiilor care rămân active îşi continuă activitatea la un nivel modest, în condiţiile în care 46% nu au desfăşurat nicio activitate în ultimul an, în timp ce 39% au raportat venituri mai mici de 100.000 de euro.

Prag minim: 50 de puncte

Programul a fost promovat deja la Cluj de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prin Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie. Acesta se va implementa în perioada 2017-2020 prin acordarea de ajutoare de minimis pentru maximum 10.000 de beneficiari pe an. Valoarea maximă acordată pentru un beneficiar va fi până la 14.000 de euro, bani nerambursabili.

Finanțarea va fi din fonduri de la bugetul statului şi din fonduri europene. „Admiterea în program se va face conform principiului «primul venit – primul servit», cu respectarea pragului minim de 50 puncte”, a explicat Cristian Rațiu, reprezentantul OTIMMC. Beneficiarul va trebui să se înregistreze (cu user şi parolă) pe site-ul www.aippimm.ro, iar apoi va transmite online planul de afaceri.

Comenteaza