Tarnița-Lăpuștești, proiect energetic strategic. Nu va fi al României

Centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești ar asigura o parte principală din stabilitatea sistemului energetic, prin stocarea a 1.000 MWh.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că proiectul Tarnița-Lăpuștești va fi majoritar privat, prin investitori străini, evident. Dacă obiectivul strategic energetic nu va aparține României, țara noastră va avea probleme serioase cu independența energetică, notează site-ul national.ro. 

Actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, încearcă, cel puțin prin declarații, să relanseze proiectul Tarnița. SAPE, societatea ministerului, a tot lansat și amânat licitații pentru studiul de fezabilitate, la care, abia acum s-ar fi depus două oferte.

Problema cea mai mare este că proiectul nu mai are nevoie de un studiu de fezabilitate, pentru că acesta este deja făcut. Motivul scoaterii din schemă a studiului ar fi că acesta aparține Hidroelectrica, societate de stat, care s-ar fi înscris la masa credală a fostei societății de proiect Tarnița- Lăpuștești, tot a statului, mai scrie sursa citată. 

”Vom avea un partener majoritar privat, sau mai mulți parteneri privați. Pentru că ei vor avea tot interesul să ducă proiectul la bun sfârșit, să gestioneze costurile în mod eficient. Dacă facem un vehicul integral de stat, este foarte posibil să vedem aceeași sinecură. Va fi un parteneriat public-privat, cu un studiu de fezabilitate actualizat”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Proiectul hidrocentralei de la Tarnița a fost prins și în Strategia energetică a României.  Oportunitatea şi necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare şi pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpuşteşti se bazează pe următoarele avantaje şi funcţiuni asigurate pentru sistemul energetic naţional de o centrală de pompaj:
- creşterea gradului de siguranţă al Sistemului Energetic Naţional (SEN);
- transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf; arbitrajul pieţei de energie electrică;
- rezerva de avarie de scurtă durată;
- reglajul frecvenţă-putere şi rezerva turnantă;
- furnizarea de rezervă reactivă şi reglarea tensiunii în SEN;
- schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE;
- repunere în funcţiune SEN – black start capability, capacitatea de a restabili interconexiunile de reţea în cazul în care se produce o pană de curent;
- implementarea şi gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică asigurând condiţii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.

CITEȘTE ȘI: Cine ar fi vinovații pentru eșecul proiectului de un miliard de euro al hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești
CITEȘTE ȘI: Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești: Statul reia licitația de întocmire a studiului de fezabilitate pentru proiectul de un miliard de euro care tot eșuează