Mai multe clustere tehnologice cu profil farmaceutic vor fi înfiinţate în ţara noastră, iar în cel de la Cluj va fi cooptat de grupul german Bosch, care a înfiinţat recent o fabrică în parcul industrial Tetarom III, din comuna Jucu, a informat Dragoş Damian, director general al companiei Terapia Ranbaxy şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
„Clujul trebuie să se orienteze către industrii strategice: farmaceutică, informatică şi film, nu neapărat către servicii, aşa cum s-au gândit autorităţile locale. Sunt 10 filme de Hollywood care se fac în prezent în România. Exemplul Nokia a născut aici şi o şcoală de afaceri, cu efecte pozitive. Antreprenoriatul la Cluj este mai dezvoltat decât în alte părţi ale ţării. Am luat deja legătura cu cei de la Bosch, iar tehnologia farmaceutică furnizată de ei va fi folosită în fabricile de medicamente din România. De altfel, la noi se vor crea trei clustere tehnologice, la Cluj, Târgu-Mureş şi Bucureşti, iar cu Bosch vom fi în complementaritate", a spus Damian.
Terapia Ranbaxy va avea anul viitor un centru de dezvoltare de medicamente proprii, cu ajutorul acţionarului său, compania japoneză Daiichi Sankyo. „În acest an am investit 15 milioane de euro", a precizat Damian. El a recomandat producătorilor locali să se orienteze spre ţările din grupul Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud (BRICS). „Este clar că încă nu suntem competitivi pentru Europa, însă în aceste state putem face vânzări mari din volum, chiar dacă preţurile sunt mai mici. Poziţia noastră geostrategică ne permite acest lucru", a menţionat Damian. APMGR a avut vânzări anuale de 650 de milioane de euro în România, grupează 8.000 de salariaţi, precum şi alţi 15.000 în industriile conexe.
Investiţii similare au anunţat şi germanii de la Signal Iduna. „Am ajuns nu de multă vreme la Cluj şi ne axăm pe asigurările pe care angajatorii le oferă angajaţilor, în special cei din producţie, din sectorul automotive. Vrem să înfiinţăm aici cea de-a doua noastră clinică, după cea din Bucureşti", a menţionat Tiberiu Maier, vicepreşedinte al Signal Iduna Asigurări de Viaţă. Compania a asemnat cu Continental Automotive România un parteneriat în vederea asigurării sănătăţii angajaţilor proprii şi a familiilor acestora din fabricile din Timişoara, Iaşi şi Braşov, cu pachete de servicii în 350 de instituţii medicale private. Signal Iduna are 13 milioane de clienţi, dintre care 2 milioane în sectorul asigurărilor de sănătate. Furnizorul auto Continental grupează 167.000 de angajaţi în 46 de ţări şi a înregistrat o cifră de afaceri de 30,5 miliarde de euro în 2011.
Oamenii de afaceri clujeni au luat parte ieri la evenimentul "Oportunităţi de atragere a investiţiilor şi finanţarea sectorului privat", organizat de Medien Conferences. La întâlnire au venit reprezentanţi atât din mediul privat, de la companii ca Terapia Ranbaxy, Signal Iduna, KPMG, SACE, Asociaţia Română a Băncilor (ARB), Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, cât şi din partea unor instituţii publice. Principalele teme dezbătute au fost strategiile de finanţare a micilor firme, atragere a investitorilor, contragarantarea creditelor, accesarea fondurilor europene, reducerea costurilor, taxa pe valoarea adăugată la încasare.
Greu cu creditele în euro
„Riscul de credit este mare în România. Prin aplicarea normelor Basel III, care presupune întărirea sistemului bancar pentru a face faţă unor şocuri, va fi greu ca o firmă mică să se împrumute într-o altă monedă decât cea în care îşi realizează veniturile. Din totalul creditelor neperformante din România, 23% provin de la întreprinderile mici şi mijlocii şi numai 4% de la corporaţii. Din această cauză la noi va fi afectată creditarea în valută. Băncile vor să îşi plaseze banii cu câştig", a atenţionat Gabriela Folcuţ, consilier în ARB.
Clawback de 75 de milioane
Companiile producătoare de medicamente generice au anunţat ieri că au achitat sumele istorice aferente aferente taxei clawback, de 75 de milioane de lei. Acestea atrag atenţia că politica autorităţilor le va pune în situaţia de a nu mai fi capabile să susţină un asemenea efort financiar. Clawback este o taxă aplicată în industria farmaceutică şi presupune ca toţi producătorii de medicamente să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă de bani ce variază între 5 şi 11% din veniturile realizate prin vânzarea produselor. 7
