Impactul deciziei Nokia este nefavorabil atât pentru economia locală, cât şi pentru cea naţională, cel puţin pe termen foarte scurt - banca centrală a anunţat că va revizui în scădere previziunile cu privire la evoluţia exporturilor României. Problemele sociale derivate încep să se facă resimţite: salariaţii care provin de la firmele de recrutare au întrerupt lucrul pe 4 octombrie. Nu în ultimul rând, se speculează intens cu privire la perioada post-Nokia: ce companii ar putea fi interesate să investească pe plan local, ce se va întâmpla cu halele care vor fi părăsite de compania finlandeză.
2. Parcul tehnologic din Cluj. Conform declaraţiilor unor oficiali, un astfel de parc ar putea deveni funcţional abia peste două decenii. Această informaţie atrage atenţia cu privire la lipsa culturii inovării pe plan local, cu impact nefavorabil pentru perspectivele economice pe termen mediu şi lung. De altfel, în lipsa unor investiţii importante în sectoare intensive în tehnologie, economia locală riscă să fie predispusă la unde de şoc de genul Nokia.
3. Evoluţia restanţelor la credite şi evoluţia cursului valutar. Restanţele la credite în România au depăşit 20 de miliarde de lei în august. Clujul ocupă locul 2, după Bucureşti, cu restanţe care se apropie de 1 miliard de lei. Cât despre cursul euro/leu - un barometru al climatului macroeconomic, dar şi al perspectivelor pentru perioada imediat următoare - acesta s-a întărit uşor pe parcursul săptămânii cu 1%, dar se menţine peste pragul de 4,3. Deşi s-a ieşit din recesiune, climatul macroeconomic intern se menţine fragil, iar evenimentele din plan macrobursier internaţional contribuie la creşterea probabilităţii reintrării în contracţie în perioada următoare (şocul Nokia întăreşte acest scenariu). Într-un astfel de context, restanţele la credite vor continua să crească, mai ales pe termen scurt.
(A. RĂDULESCU)
