Transportatorii clujeni suspină după Schengen

Operatorii de profil susţin că aplicarea acordului în ţara noastră le-ar permite să lucreze în Europa de Vest cu tarifele din România, iar la întoarcere ar avea camioanele încărcate.

Transportatorii şi companiile din Cluj care realizează schimburi intracomunitare sunt primii care pierd de pe urma amânării aderării României la spaţiul Schengen. Aceştia susţin că după semnarea acordului în ţara noastră vor putea să lucreze cu preţurile din România în statele din Vest.

Cei care au cel mai mult de pierdut sunt, în principal, societăţile clujene care au schimburi comerciale cu spaţiul comunitar. Intrarea României în această zonă înseamnă eliminarea controalelor vamale, atât pentru transportatori, cât şi pentru persoanele care se deplasează spre celelalte state membre Schengen. Cel mai mult timp îl pierd transportatorii, nevoiţi să stea şi o zi întreagă la cozile pricinuite de procedurile de verificare a actelor.

“Timpul pe care îl pierdem în vamă depinde de bunăvoinţa vameşilor. Dacă el vrea să controleze maşina două ore, nu ai ce să îi faci. Marţi am avut o maşină care a avut o aripă ruptă, nu era nimic periculos. Nu l-au lăsat pe şofer să treacă până când nu a mers să o sudeze. Am pierdut opt ore”, declară Ioan Muncaciu, reprezentant pe Cluj al Federaţiei Operatorilor de Transport din România.

Intrarea în Schengen ar putea atrage legalizarea cabotajului, posibilitatea de a realiza transporturi şi între două locaţii dintr-o altă ţară din spaţiul comunitar. Acum, practica este interzisă ţărilor din afara Schengen. “La întoarcere, în loc să vin cu camionul gol, aş putea să încarc marfă şi pentru un alt oraş din Italia sau de unde avem transporturi. Am putea să lucrăm pe teritoriul Germaniei cu tarifele din România”, a subliniat Muncaciu.

“Dacă ne gândim numai la cauzele acestei amânări, am vedea că, în principal, este vorba de contrabanda cu ţigări şi alcool din România, pe care statele din Schenghen nu vor să o «importe». În momentul în care va fi anunţată oficial decizia amânării, va creşte prima de risc, respectiv costul la care România se împrumută pe pieţele externe. Este şi un semnal negativ pentru potenţialii investitori. Pentru companiile locale înseamnă timp pierdut în vamă cu formalităţile. Dacă ne gândim la timpul petrecut de un singur camion, nu pare ceva semnificativ, la sute de camioane înseamnă zeci de zile pierdute în vamă”, previne Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată.

“Este o abandonare tacită a spiritului european. Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană îşi doreşte menţinerea corupţiei în România. Pentru persoanele fizice, consecinţele sunt minime, însă pentru transportul de mărfuri, care, din păcate, se face în mare parte rutier, se menţine un obstacol. Una este să îţi trimiţi marfa în Europa în 24 de ore şi alta în trei zile, din cauza aglomeraţiei care se formează la frontieră”, crede Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Schengen numără 28 de state, trei fiind din afara UE: Islanda, Norvegia şi Elveţia. În schimb, Marea Britanie şi Irlanda au decis să nu aplice în totalitate acordul.

Anunţul oficial, în luna martie

Amânarea intrării României şi Bulgariei în Schengen a devenit aproape o certitudine după ultimele declaraţii ale demnitarilor europeni. Ambasadorul Germaniei la Sofia, Matthias Hoepfner, a dat mult mai sigură cea de-a doua jumătate a anului pentru aderarea României, motivele invocate fiind corupţia şi crima organizată. Anunţul oficial ar urma să fie făcut în martie.