Trei regiuni din România, în topul celor mai sărace din UE. Supravieţuiesc cu banii trimişi de românii plecaţi în străinătate

Trei regiuni din România, în topul celor mai sărace din UE. Supravieţuiesc cu banii trimişi de românii plecaţi în străinătate

Sumele trimise acasă de românii plecaţi la muncă în străinătate - numite pe scurt ”remiteri” - au avut cele mai mari ponderi în PIB-urile regiunilor sărace din România. 

România are trei regiuni în topul celor mai sărace 10 unităţi administrative din Uniunea Europeană, după calcule care cuprind, însă, şi banii primiţi de românii din aceste zone de la cei plecaţi la muncă în străinătate.

Fără aceşti bani, Produsul Intern Brut (PIB) din - spre exemplu - Moldova ar fi cu 22,8% mai mic, apoi în regiunea Sud-Est ar fi cu 19,7% mai mic, în Muntenia cu 15,8% mai mic şi în Oltenia cu 11,7% mai mic. Sărăcia ar fi, cu alte cuvinte, şi mai cruntă fără remiterile primite de românii din aceste regiuni, care oricum apar la vârf în clasamentul sărăciei din UE.

Aceste regiuni se numără printre cele mai sărace din UE şi din cauza nivelului scăzut al investiţiilor străine (alungate de starea precară a infrastructurii) şi acest lucru a ieşit la lumină în 2017 când - în premieră şi la nivel naţional, şi la nivel european - suma primită din remiterile diasporei a depăşit suma capitalurilor alocate în România de companiile străine, ca investiţii directe.

Statisticile oficiale estimează la cel puţin 3-3,5 milioane numărul românilor aflaţi acum la muncă în străinătate, adică al românilor care au diverse calificări şi sunt apţi şi dornici de a lucra. Plecarea lor a lăsat în urmă, pe de-o parte, un deficit fără precedent de mână de lucru şi, pe de altă parte, tot mai multe familii aproape destrămate, care nu mai au altă sursă de finanţare - chiar de supravieţuire - decât remiterile primite.

Mai multe detalii AICI

Comenteaza