Un deputat clujean vrea să reglementeze finanţarea participativă. Ce prevede proiectul de lege şi care sunt sancţiunile incluse

Un deputat clujean vrea să reglementeze finanţarea participativă. Ce prevede proiectul de lege şi care sunt sancţiunile incluse
Deputaţii PSD Aurelia Cristea, membru al Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci, şi Marian Neacşu, liderul de grup din Camera Deputaţilor, au depus o iniţiativă legislativă privind dezvoltarea finanțărilor participative, cunoscute şi sub numele de crowdfunding.

Legea reglementează modalitatea de funcţionare a platformelor online de finanţare participativă privind ofertele de titluri financiare de tip capital sau creanță şi a căror activitate se desfăşoară exclusiv prin intermediul unui site web. Platformele de finanţare participative sunt constituite ca societăţi comerciale care doresc să pună în legătură prin intermediul site-ului web investitorii cu dezvoltatorii de proiecte.

Potrivit iniţiatorilor, reglementarea acestei metode de finanţare răspunde nevoilor micilor start-up-uri care nu reuşesc să acceadă la finanţarea bancară sau prin capital de risc, ori să ajungă în faza de exit prin ofertă publică iniţială. Această inițiativă legislativă va avea, susţin ei, un impact major în sprijinirea dezvoltării IMM-urilor și implicit în creșterea locurilor de muncă.

„Finanţarea participativă creează oportunităţi de transformare a unor grupuri mai largi de persoane, care altfel nu ar fi avut acces la căile tradiţionale de finanţare, în mici antreprenori. Crowdfunding-ul stimulează spiritul antreprenorial şi introduce concurenţa cu alte surse de finanţare, întrucât este o metodă utilizată adesea de către proiectele inovatoare, artistice şi sociale, promovează inovarea, cultura şi antreprenoriatul social", a declarat Aurelia Cristea, preşedintele PSD Cluj-Napoca.

Prin adoptarea actului normativ se urmăreşte definirea conceptului de finanţare participativă, crearea cadrului legal privind multiplele forme de crowdfunding, stabilirea acestora şi a serviciilor prestate de platformele de finanţare participativă, stabilirea interdicţiilor privind activitatea lor şi a regulilor de conduită generale în cadrul acestor platforme, dar şi stabilirea atribuţiilor Autorităţii de Supraveghere Financiară în domeniu. 

Proiectul de lege stabileşte, de asemenea, termenii şi condiţiile privind înregistrarea platformelor de crowdfunding, accesul dezvoltatorilor de proiecte, modalitatea de plată către aceştia şi înregistrarea titlurilor de finanţare participativă, protecţia investitorilor şi sancţiunile la care se supun cei care nu respectă legea. 

Termeni şi condiţii: ce prevede legea

Conform actului normativ propus, suma maximă de fonduri colectate pentru un proiect prin intermediul crowdfundingului nu poate depăşi 1 milion de euro, echivalent în lei, la cursul Băncii Naționale a României din ziua postării proiectului. În acelaşi timp, o persoană fizică nu poate investi mai mult de 1.000 de euro în acelaşi proiect publicat de către aceeaşi platformă, iar pe parcursul unui an are dreptul să dea maxim 5.000 de euro către proiectele propuse pe un anume site de crowdfunding.

Totodată, un proiect poate cere finantare un timp limitat, iar teremnul declarat de firma dezvoltatoare este depasit, investitorii isi primesc banii inapoi. "Platforma va face public faptul ca finantarea se realizeaza pe principiul <<totul sau nimic>> şi va descrie implicaţiile pentru potenţialii investitori dacă nu se obţine finanţare în intervalul de timp stabilit". Pentru a putea apela la această metodă, firma dezvoltatoare trebuie să aibă asiguraţi minimum 5% din suma totală pe care o cere pentru iniţiativa sa. 

În cazul în care nu se colectează suma necesară finanţării proiectului, platforma de crowdfunding are obligaţia de restitui în termen de cinci zile, prin instrumente de plată electonice sau prin virament bancar, suma investită de investitor, cu suportarea comisioanelor bancare de către acesta din urmă.

Mai mult, platformele pot fi înfiinţate doar de firme care au un capital social minim de 25.000 de euro şi o asigurare de răspundere profesională, iar platformele în sine, angajatii şi acţionarii lor nu pot participa în proiectele finanţate prin intermediul lor.

Pentru a putea funcţiona, acestea trebuie să se înregistreze în Registrul general prevăzut de legea 297/2004 privind piaţa de capital, sub egida Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). 

Sancţiunile prevăzute

Cei care vor încălca viitoarea lege riscă o amendă care poate ajunge la de cinci ori profitul brut realizat ca urmare a unor acte sau omisiuni care constituie o infracțiune sau 20.000 de
euro, echivalent lei. De asemenea, în anumite condiţii se prevede revocarea înregistrării sau interzicerea acesteia pentru o perioadă de maximum cinci ani, respectiv suspendarea funcționării unei platforme pentru finanțare participativă pentru o perioadă care nu depășește un an.

Textul complet al proiectului se găseşte în documentul ataşat.

Ce este finanţarea participativă

Finanţarea participativă sau crowdfundingul este o tehnică de finanțare a proiectelor folosind resurse online, precum forumuri sau platforme de socializare. La baza ei stă ideea a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs.

Comenteaza